Datele oficiale atestă că în anul 2009 întreprinderile industriale din republica Moldova au fabricat producţie în valoare de cca 23.2 miliarde de lei, cu 22.2% mai puţin decât în anul precedent. Întreprinderile explică reducerea volumului de producţie prin dificultăţi privind piaţa de desfacere, în special reducerea volumului comenzilor companiilor de peste hotare, dar şi a celor autohtone – consumatoare de producţie industrială, insuficienţa materiei prime şi a mijloacelor financiare. Totuşi, atât analiştii economici, cât şi oamenii de business consideră că în anul curent este posibilă o relansare a ramurii, graţie creşterii cererii externe. Industriaşii cer însă autorităţilor susţinere şi protejare a pieţei interne.  

Datele Ministerului Economiei arată că pe parcursul anului trecut 467  întreprinderi din sectorul industrial, care reprezintă 73% din total, şi-au redus volumul producţiei fabricate. Situaţia creată în sectorul industrial este o consecinţă directă a crizei mondiale, a scăderii cererii şi reducerii consumului din cauza descreşterii capacităţii de cumpărare a populaţiei, pierderii pieţelor de desfacere principale. La minimum s-au redus comenzile din partea companiilor de peste hotare la întreprinderile activitatea de bază a cărora este legată de contractele cu partenerii străini. 

Industria are ar putea creşte din trimestrul doi 

Diminuarea cu aproape un sfert a producţiei industriale din anul trecut a fost determinată nemijlocit de efectele crizei. Din cauza înrăutăţirii indicatorilor financiari, industriaşii moldoveni s-au văzut nevoiţi să opereze reduceri substanţiale la numărul angajaţilor. Plus la toate, în 2009, multe companii debitoare au rămas în criză de lichidităţi şi nu şi-au putut stinge obligaţiunile faţă de bănci, care, la rândul lor, şi-au micşorat portofoliile de creditare. 

În ultimele două luni ale anului 2009 s-a observat însă o stabilizare  a situaţiei din industrie, preponderent în cazul a două ramuri industriale orientate spre export. Este vorba despre fabricarea băuturilor alcoolice distilate şi fabricarea produselor textile. Ultima este reprezentată în mare parte de companii care sunt specializate în prelucrarea materiei prime şi exporturi în Italia, Germania şi alte state ale Uniunii Europene. O altă ramură în care s-a observat o stabilizare este fabricarea articolelor de îmbrăcăminte. Totodată, în cazul ramurii de construcţie a maşinilor şi aparatelor electrice s-a înregistrat nu doar o stabilizare, dar chiar şi o creştere anuală de 2%. 

Cred că începând cu trimestrul II al anului curent şi odată cu revigorarea cererii pe piaţa externă, se va observa o stabilizare mai conturată, dacă nu chiar o creştere lentă a veniturilor şi în industria moldovenească. Stabilizarea din ultimele două luni ale anului trecut s-a datorat în primul rând creşterii cererii externe, dar şi a cererii interne, pentru că revigorarea s-a observat nu doar în cazul ramurilor exportatoare, dar şi în cazul celor care produc în special pentru consumul intern, cum sunt fabricarea conservelor, fabricarea şi conservarea fructelor şi legumelor, producţia şi prelucrarea cărnii. Eu cred că în 2010 ramurile industriale care vor genera creşterii vor fi în continuarea textilele, producţia de îmbrăcăminte, maşinile şi aratele electrice, dar şi vinurile. În cazul vinurilor, situaţia ar putea fi însă influenţată de calitatea anului agricol, care însă, după toate probabilităţile şi ţinând cont de precipitaţiile din această iarnă, ar putea fi unul destul de bun pentru producţia de struguri. 

„Avem nevoie de protejarea pieţei interne şi promovarea producătorului autohton”   

Economia mondială, afectată  grav de criza financiar-economică, evident că a afectat şi indicatorii din economia reală a Republicii Moldova. În 2009 nu a existat nici o ramură a economiei naţionale, care să nu fi simţit consecinţele crizei. Plus la aceasta, recesiunea din industrie în anul 2009 a fost influenţată negativ şi de secetă, de diminuarea exporturilor, fapt care a cauzat un deficit acut de mijloace circulante la majoritatea agenţilor economici din sectorul real. Pe viitor însă consider că nu vom putea elabora un sistem de protecţie anticriză eficient şi vom risca să repetăm aceeaşi situaţie dacă nu vom cunoaşte, atât noi, cât şi opinia mondială, care sunt adevăratele cauze ale crizei.                                                    

Acum, la început de 2010, este îmbucurător faptul că economia mondială înregistrează deja primele semne de relansare. Acest fapt, de rând cu iniţiativele noii guvernări, evident că va repune economia Republicii Moldova pe un trend ascendent în perioada ce urmează. În contextul implementării Programului de activitate al Guvernului, consider extrem de importantă stabilirea unui parteneriat public-privat între autorităţi şi mediul de afaceri pentru aplicarea unor instrumente moderne şi internaţional-recunoscute de apărare comercială a pieţei interne, de promovare şi susţinere a producătorului autohton. În prezent este necesară şi protejarea consumatorului autohton de marfă necalitativă şi contrafăcută. Protejarea pieţei interne ar putea fi realizată prin aplicarea reglementărilor tehnice pentru produsele respective. Totuşi, în procesul elaborării legislaţiei tehnice ar fi de dorit să predomine o conlucrare mai eficientă între ministerele de specialitate şi producători, dat fiind faptul că scopul principal este acelaşi – susţinerea şi  crearea condiţiilor satisfăcătoare pentru activitatea producătorilor locali.  Totodată, este necesară urgentarea soluţionării unor probleme, precum neadmiterea importului ilegal, înăsprirea controlului pentru mărfurile intrate pe teritoriul republicii, contracararea importului ilicit, lichidarea produselor contrafăcute existente pe piaţa internă etc.

 

Sunt sigură că odată cu implementarea programului de stabilizare şi relansare economică, există toate premizele pentru creşterea continuă a ponderii industriei în economia naţională şi a volumelor de export, redresarea activităţii economico-financiare a întreprinderilor, substituirea la maximum a producţiei de import cu cea a producătorilor locali etc., iar asta datorită faptului că produsele autohtone corespund standardului „calitate-preţ”.  

 

În anul trecut ne-am confundat cu o scădere drastică a volumelor de producţie. La această situaţie a contribuit  pe lângă criza economică, şi fenomenul aprecierii leului. Producătorii care au lucrat pentru export au fost obligaţi să-şi reducă volumele de producţie pentru a diminua  pierderile cauzate de cursului valutar. Micşorând volumul producţiei s-au micşorat şi locurile de muncă. Au crescut cheltuielile de întreţinere raportate la o unitate de produs. Odată cu micşorarea cursului valutar s-au micşorat şi salariile. 

La sfârşitului anului trecut am fost  încurajaţi de  evoluţia cursului valutar şi am programat în funcţie de acesta  planul financiar pentru anul 2010.  Programul de activitate al întreprinderii prevedea reluarea proiectelor investiţionale pentru dezvoltarea întreprinderii, care prevedea şi restabilirea volumelor anterioare de producţie şi a locurilor de muncă. Urma să  lansăm şi o linie nouă de producţie, bazată pe tehnologii mai avansate. Dar, cu părere de rău, ne-a găsit o altă surpriză – creşterea pe neaşteptate, fără nici o preîntâmpinare, pe timp de iarnă aprigă, a preţurilor la căldură, energie electrică, transport. Toate acestea, evident, se vor răsfrânge negativ asupra bugetului întreprinderii,  asupra salariilor, precum şi a întregii societăţi. Rezultatele favorabile pe care le programasem pentru anul curent deja nu mai sunt valabile. Urmează  să  reevaluam toate posibilităţile reale de dezvoltare  a întreprinderii în anul curent. Anul trecut, în situaţie de criză, lupta noastră a fost pentru supravieţuire, pentru a evita prăbuşirea economică a întreprinderii. Este bineştiut că în anul ce s-a scurs, multe întreprinderi şi-au închis activitatea. Iată că această luptă se prelungeşte şi în anul curent. Nu cred că în acest an întreprinderile din ţară vor înregistra  mari creşteri.  Creşterea cifrelor de afaceri va avea loc doar în cazul în care cursul valutar se va menţine similar cu cel din prezent, care este favorabil pentru exportatori. Se ştie că statul mai mulţi ani la rând a influențat cursul valutar nu în favoarea exportatorilor. 

Guvernul trebuie  să elaboreze politici economice, care ar stimula întreprinderile exportatoare de mărfuri şi servicii. În industrie au reuşit să menţină locurile de muncă doar întreprinderile exportatoare de mărfuri şi servicii. Or, majorarea preţurilor la resursele energetice, scăderea cursului valutar şi altele vor influienţa direct costurile producţiei şi rezultatul financiar al întreprinderilor, care riscă să nu mai fie competitive faţă de producătorii din alte ţări. De aceasta, argumentele pentru schimbarea condiţiilor de activitate ale întreprinderilor  trebuie să fie bine examinate şi  implementate doar peste o perioadă, care ar permite întreprinderilor să fie pregătite pentru atare „şocuri”. Tot ce este în defavoarea industriaşului este şi în defavoarea ţării. 

Potrivit datelor Ministerului Economiei, în sectorul industrial al Republicii Moldova sunt înregistraţi circa 16 mii agenţi economici, ceea ce reprezintă peste 12% din numărul total pe ţară. În ramură activează 646 întreprinderi mari, dintre care circa 7.1 % cu proprietate publică. Ponderea sectorului industrial în PIB a constituit în 2009 - 12,7%. Conform Strategiei de dezvoltare a industriei pe perioada până în anul 2015, ponderea sectorului urmează să crească până la 20-22 %.