* Alocarea unor tranşe din împrumutul FMI ar putea fi amânate în cazul unor alegeri parlamentare anticipate 

Fondul Monetar Internaţional a aprobat un împrumut de 574 milioane de dolari pentru Republica Moldova, pentru a o ajuta să depăşească criza economică în care se află. 

Împrumutul echivalent cu 369.6 milioane de drepturi speciale de tragere (circa 574. mil. USD) a fost votat la sfârşitul săptămânii trecute de cea mai înaltă instanţă de decizie a FMI, consiliul executiv.

Asistenţa financiară este structurată în două părţi, una deblocată în cadrul unei proceduri rezervate statelor membre cele mai sărace, fără dobândă până la sfârşitul lui 2011, şi cealaltă cu o dobândă mică, dar care prevede o perioadă de patru ani şi jumătate fără rambursare.

Fondul a anunţat într-un comunicat că oferă ajutor pentru „susţinerea programului economic al ţării în vederea restabilirii durabilităţii fiscale şi externe, menţinerii stabilităţii financiare, reducerii sărăciei şi creşterii economice”. 

Suma aprobată pe o perioadă de trei ani este de aproape patru ori mai mare decât finanţarea maximă negociată până acum de Chişinău şi depăşeşte suma alocată de Fond în întreaga perioadă de după august 1992, când Republicii Moldova a devenit membră a FMI. 

Acordul cu FMI „este cheia care deschide uşi pentru noi finanţări şi  negocieri cu creditorii şi donatorii externi„, estimează experţii şi oficialităţile.

Deficitul bugetar dă cele mari dureri de cap ale Guvernului. Gaura din bugetul pentru anul 2010 se ridică la 4.1 miliarde de lei.

La încheierea vizitei la Chişinău în octombrie 2009 a unei misiuni a FMI, care a negociat cu autorităţile moldovene noul acord, s-a declarat că jumătate din suma oferită va merge la acoperirea deficitului. Iar după aprobarea împrumutului Fondul a anunţat că „programul va contribui la finanţarea adecvată a bugetului de stat”. 

Republica Moldova obţine acces imediat la circa 93.2 milioane de dolari S.U.A,  dintre care 62 milioane dintre care vor fi utilizate pentru acoperirea găurilor în buget. Ministerul Finanţelor aşteaptă ca prima tranşă să ajungă până la 8 februarie.

Alte 180 milioane de dolari SUA din banii FMI, alocaţi anterior, au fost utilizaţi la sfârşitul anului 2009 pentru finanţarea imediată a bugetului.

„Nu avem probleme de finanţare”, a declarat chiar în ziua în care consiliul executiv al Fondului Monetar Internaţional aproba asistenţa financiară. 

“Programul autorităţilor pentru 2010–12 are ca scop restabilirea durabilităţii fiscale şi externe şi stimularea creşterii economice. Politica bugetar-fiscală prevede întoarcerea treptată la o situaţie durabilă până în 2012, sau şi mai devreme, dacă va fi posibil. Politica monetară se va axa pe menţinerea stabilităţii preţurilor. Reformele structurale vor sprijini relansarea, inclusiv printr-o flexibilitate mai mare în economia strâns reglementată. Programul, de asemenea, va majora cheltuielile pentru serviciile sociale esenţiale şi pentru reducerea sărăciei.

…Reformele structurale sunt îndreptate spre deblocarea potenţialului de creştere al economiei şi susţin cadrul bugetar-fiscal. Un program mai larg de liberalizare şi de reglementare este orientat spre stimularea concurenţei şi încurajarea creşterii economice conduse de sectorul privat. Pentru a menţine sistemul de asigurare socială durabil din punct de vedere financiar, vor fi treptat eliminate privilegiile de pensionare timpurie pentru angajaţii în serviciul public, iar sistemul de indemnizaţii pentru foile de boală va fi restructurat. Autorităţile vor soluţiona, de asemenea, problema arieratelor quasi-fiscale mari din sectorul de termoficare.” 

Opoziţia comunistă a acuzat Guvernul Filat că nu „a apărat ferm interesele ţării” în negocierile cu FMI şi a acceptat condiţii aspre, în deosebi majorarea tarifelor şi reducerea numărului de angajaţi bugetari.  Guvernul a respins aceste acuzaţii, care s-au înteţit în ajunul şedinţei consiliului  directorilor executivi.  

Directorul adjunct al FMI confirmă însă că autorităţile moldovene s-au angajat să elimine privilegiile la pensionare, precum şi să soluţioneze problema datoriilor Termocom-ului, care se ridică la 2 miliarde de lei, şi, probabil, nu pot fi altfel rezolvate decât prin majorarea tarifelor, aducerea lor la nivelul costurilor reale.

Probabil pentru a elimina orice dubii în ceea ce priveşte „severitatea condiţiilor”, în comunicatul FMI se subliniază că „programul include prevederi privind suma minimă a cheltuielilor prioritare pentru asistenţa socială. Mai mult ca atât, cheltuielile pentru asistenţa socială vor fi majorate cu 36 la sută în anul 2010, în raport cu anul 2009, pentru a acorda susţinere familiilor vulnerabile”.

Programul are ca scop restabilirea durabilităţii fiscale şi externe, menţinerea stabilităţii financiare şi asigurarea creşterii economice. Pentru a facilita ajustările necesare, programul va contribui la finanţarea adecvată a bugetului de stat. 

În particular, obiectivele programului includ:

(i) inversarea trendului de deteriorare structurală a situaţiei bugetar-fiscale din anii 2008-2009, totodată asigurând disponibilitatea fondurilor pentru proiectele de investiţii publice şi pentru acoperirea cheltuielilor sociale prioritate;

(ii)  menţinerea sub control a inflaţiei, totodată restabilind nivelul rezervelor internaţionale pentru a asigura protecţia economiei naţionale de şocurile externe;

(iii) asigurarea stabilităţii financiare prin consolidarea capacităţilor de a detecta rapid problemele, precum şi fortificarea cadrului de reabilitare a băncilor şi soluţionare a problemelor lor;

(iv)  valorificarea potenţialului economiei naţionale prin intermediul reformelor structurale. 

Datoriile externe ale Republicii Moldova vor creşte puternic în anul 

2010, ca urmare a contractării unor noi împrumuturi. 

Totuşi, vom rămâne o ţară cu un grad redus de îndatorire, chiar dacă se va ajunge la plafonul de 1.19 miliarde de dolari a datoriei externe a Guvernului, plafon stabilit prin Legea bugetului de stat. La situaţia de la 1 octombrie 2009, datoria guvernamentală era de 778.41 mil. USD sau 216 USD pe locuitor. Vom ajunge la o cifră de 330 USD pe locuitor, la sfârşitul acestui an.

Datorii Băncii Naţionale s-a dublat la finele anului 2009 şi a ajuns la 342.02 mil. USD, iar după decizia FMI în ianuarie va creştere până la peste 430 milioane.

Cea mai mare este datoria privată negarantată, care a trecut peste 3 miliarde de dolari. 

Cu începere din 1993, când a fost lansat primul program de finanţare, Republica Moldova a încheiat şase acorduri cu FMI pentru susţinerea programelor de ajustare economică ale Guvernului: Mecanismul de finanţare compensatorie şi excepţională (CCFF), Mecanismul finanţării reformelor structurale (STF), două acorduri Stand-by (SBA), Mecanismul de finanţare lărgită (EFF) şi două Mecanisme de reducere a sărăciei şi creştere economică (PRGF). În anii 2003-20065 Republica Moldova nu a avut program financiar cu FMI.  A cincea parte (154 mil. USD) din finanţările aprobate, ca urmare a celor şase acorduri, nu au ajuns la Chişinău din cauza că nu autorităţile moldovene nu au îndeplinit angajamentele asumate.