Economist

Doar un sfert din standardele naţionale sunt conforme celor internaţionale ceea ce face ca exportul de mărfuri moldoveneşti în ţările europene, de exemplu, să fie extrem de anevoios. Adoptarea standardelor internaţionale (ISO) şi a celor europene (EN) ar rezolva multe din problemele cu care se confruntă agenţii economici care vor să-şi vândă produsele pe pieţe mai pretenţioase decât cele din spaţiul CSI.

Olga CEAGLEI

Schimbarea paradigmei de dezvoltare de la o economie bazată pe remitenţe şi import la una bazată pe investiţii şi export, nu poate fi realizată fără armonizarea standardelor naţionale cu cele internaţionale.

În acest sens, un grup de lucru al Ministerului Economiei a finalizat recent Strategia Sectorială de cheltuieli în domeniul infrastructurii calităţii şi protecţiei consumatorilor pentru perioada 2013 – 2015. Statul ar fi nevoit să cheltuiască, în acest sens, 26 mil. lei, bani preconizaţi pentru armonizarea standardelor naţionale cu cele internaţionale. Este nevoie însă de avizul Ministerului Finanţelor, care pentru 2012 a prevăzut pentru acest sector 12,8 mil. lei.

”Domeniul Infrastructuri calităţii este prevăzut ca o măsură prioritară în politica de dezvoltare a mediului de afaceri. Dezvoltarea acestuia are drept obiectiv ajustarea infrastructurii calităţii naţionale la sistemul european şi internaţional, fapt ce va facilita libera circulaţie a mărfurilor autohtone pe piaţa comunitară”, declară vice-ministrul Economiei,  Octavian Calmâc.

Textul strategiei argumentează necesitatea acestor reforme pornind de la efectele negative ale dependenţei pe care o are Republica Moldova  faţă de comerţul cu ţările CSI, efecte care au fost resimţite în special de unele ramuri strategice pentru Moldova, aşa ca vinificaţia şi industria alimentară. „Prin urmare diversificarea pieţii este un deziderat pentru dezvoltarea economică. Însă, pentru a putea beneficia de aceste oportunităţi, producţia moldovenească trebuie să corespundă cerinţelor pieţelor de destinaţie şi acest fapt trebuie să poată fi demonstrat. Acest lucru poate fi asigurat de către o infrastructură a calităţii armonizată cu normele internaţionale şi europene”.

Strategia prevede acţiuni de reformare şi dezvoltare a infrastructurii calităţii precum şi costurile anuale ale acestora ce urmează a fi acoperite din  Bugetul de Stat în 5 sectoare ale domeniului: sistemul naţional de standardizare, metrologie, acreditare, protecţia consumatorilor  şi securitatea industrială.

Doar 25% din standardele naţionale sunt conforme celor internaţionale
În sectorul standardizării, Ministerul Economiei  vrea să majoreze până în 2015 ponderea standardelor naţionale armonizate cu cele europene şi internaţionale până la 50%. Actualmente, în Moldova sunt peste 22 mii de standarde, majoritatea preluate de pe timpurile sovietice, şi doar 6085 (25%) de standarde internaţionale şi europene sunt adoptate în calitate de standarde naţionale. Bugetul anual calculat pentru acest sector este de 4,5 mil. lei.

Sistemul naţional de acreditare va fi supus reformelor instituţionale prin crearea în 2013 a Agenţiei Naţionale de Acreditare cu statut de instituţie publică. Reforma are drept scop asigurarea independenţei şi imparţialităţii evaluărilor efectuate şi recunoaşterea acestora pe plan internaţional.

„Nerecunoaşterea rezultatelor evaluării conformităţii efectuate în Republica Moldova de către statele Uniunii Europene atestată  astăzi, afectează grav  exportul de produse şi servicii autohtone”, a remarcat Octavian Calmâc. Bugetul anual estimat pentru sistemul naţional de acreditare este de circa 2 mil. lei.

Pentru următorii trei ani, Institutul Naţional de Metrologie şi centrele teritoriale de metrologie vor avea drept obiectiv modernizarea continuă a Sistemului Naţional de Metrologie, inclusiv şi a Bazei Naţionale de Etaloane pentru a asigura armonizarea cadrului normativ la  prevederile directivelor  europene. Pentru atingerea acestor obiective  sistemul naţional de metrologie necesită o finanţare de circa 10 mil. anual.

Un buget de 5,4 mil. lei este necesar în opinia Grupului de lucru Agenţiei pentru Protecţia Consumatorilor pentru prevenirea plasării pe piaţă a produselor şi serviciilor neconforme cu cerinţele prescrise, precum şi pentru eficientizarea activităţilor ce ţin de informarea şi educarea consumatorilor.

Inspectoratul Principal de Stat pentru Supraveghere Tehnică a Obiectelor Industriale Periculoase (IPSSTOIP) are drept obiectiv diminuarea  riscurilor de avarii industriale şi catastrofe cu caracter tehnogen majorând ponderea agenţilor economici şi persoanelor fizice care cunosc riscurile  privind obiectele industriale periculoase  cu 30% anual.

Totodată, în rezultatul estimării efectuate a probabilităţii şi gravităţii accidentelor tehnologice, Inspectoratul îşi propune micşorarea cu 10% anual a ponderii instalaţiilor tehnice în zona de risc. Bugetul anual estimat pentru activitatea Inspectoratului este de circa 4,2 mil. lei.

De la 12,8 mil lei în 2012, la 26 mil lei în 2013

Cheltuielile sectorului infrastructurii calităţii sunt în prezent acoperite de bugetul de stat pe următoarele segmente: adoptarea standardelor europene şi internaţionale în calitate de standarde naţionale, finanţarea activităţii Agenţiei pentru Protecţia Consumatorilor şi a Inspectoratului Principal de Stat pentru Supravegherea Tehnică a Obiectelor Industriale Periculoase.

Aceste cheltuieli sunt reflectate în două programe bugetare: cheltuieli care ţin de adoptarea standardelor europene şi internaţionale în calitate de standarde naţionale sunt prevăzute în cadrul subprogramului “Promovare a exportului” din Programul „Servicii generale economice şi comerciale” şi cheltuielile pentru finanţarea activităţii Agenţiei şi

Inspectoratului sunt prevăzute în cadrul subprogramului “Protecţie a consumatorului şi securitate industrială” din programul “Servicii generale economice şi comerciale”.
Cheltuielile menţionate mai sus au fost aprobate în valoare de 12,8 milioane lei pentru anul 2012.

”Anual bugetul necesar pentru o funcţionare rezultativă a întregului domeniu de infrastructură a calităţii este de circa 26 mil lei. În cazul în care statul va finanţa aceste activităţi, tarifele pentru serviciile din domeniul dat pentru agenţii economici vor fi reduse considerabil”, consideră vice-ministrul economiei, Octavian Calmâc.

„Sectorul necesită investiţii semnificative în vederea reformării şi ajustării la cerinţele internaţionale şi europene în domeniu. Este nevoie şi de o armonizare a cadrului legislativ. Pe parcursul ultimilor ani, sectorul a beneficiat de resurse financiare şi asistenţă tehnică din partea organizaţiilor donatoare. Cu toate acestea, este nevoie de alte resurse bugetare adiţionale pe parcursul următorilor trei ani”, susţine Viorica Bejan, director al Direcţiei Generale Infrastructura Calităţii din cadrul Ministerului Economiei.
Strategia urmează a fi prezentată spre examinare Cancelariei de Stat şi Ministerului de Finanţe.