Economist

„Gazprom” – ul nu va ţine pentru

Belarusi preţuri joase prea mult.

De aceea trebuie să utilizăm acestă pauză

pentru a spori eficienţa energetică a economiei.

V. Semaşco, Prim vice-prim ministru

Autor: Ion DECUSEARĂ, pentru ECOnomist

Vorbind în prima parte a articolului despre contrapunerea mai multor surse de date statistice eram conştient că la unele capitole pot apare, din mai multe motive, divergenţe dar nu la asemenea dimensiuni şi, în special, nu la mărfurile specifice, de felul gazelor, care sunt contorizate în totalitate şi nu pot fi trecute pe drumuri ocolitoare de vămi. În cazul nostru impresionează nu atât diferenţa enormă dintre datele Rosstat – ului şi cele ale ANRE – ului (tabelul 3). Admitem că diferenţa dintre volumele înregistrate de părţi este consumată de Transnistria care se erijează în putere industrială regională (citat din una din paginile „oficiale”: Приднестровье - развитой индустриально - аграрный регион. Республика располагает значительным промышленным потенциалом), dar cum putem explica creşterile exorbitante ale consumului de gaze în 2010 dacă principalii consumatori ai „colosului industrial de peste Nistru”, energetică şi metalurgia, au înregistrat în acel an în comparaţie cu precedentul, 2009, reduceri ale volumelor de producţie, respectiv cu 1,4 şi 36,5 la sută. Păzea Guvern al Republicii Moldova, păzea ANRE, că se pune la cale o mare coţcărie. Declaraţiile lui Rogozin despre integrarea Transnistriei corelată cu datoria pentru gazele naturale nu a fost o vorba aruncată în vânt. Nu excludem că volumele totale de gaze incluse în statistica rusă să crească şi mai mult. Să aşteptăm datele Rosstat – ului pentru 2011 referitoare la exportul de gaze în Moldova ca să vedem dacă se confirmă tendinţa pe care, tare mult nu ne-am dori-o transformată în legitate. Vom vedea.

Datele Rosstat – ului despre exportul de gaze în Moldova confirmă, am spune, peste măsură faptul că partenerul nostru strategic nu are prea multe de propus când vine vorba de vânzări. Valoarea gazelor exportate, după statistica rusă, a fost calculată pe baza preţului mediu de export al gazelor peste hotarele ţării care reprezintă, la acest capitol, unicele date băneşti referitoare la gaze din publicaţiile Rosstat -ului. În zadar vei căuta în documentele acestei instituţiei valoarea gazelor exportate sau preţul de export pentru oricare ţară conectată la ţeava rusească. Datele lipsesc. O fi fiind secrete comerciale. Cine ştie?

Tabelul 3. Volumele şi preţurile gazelor exportate de Rusia

Odată confirmat de statisticele ambelor părţi faptul că gazele deţin în jur de 60 la sută din exportul Rusiei în Moldova vom reveni la întrebare pusă la începutul analizei: ce ar avea de câştigat Moldova din urma importului de gaze ruseşti în cazul aderări la UVEA

Răspunsul nu poate fi unul simplu deoarece întrebarea este una complexă şi implică cercetări pe mai multe filiere. Iniţial ne-am propus să identificăm un răspuns ţinând cont de o iminentă aplicare a principiului „rentabilităţii echivalente” în tranzacţiile cu gaze ale „Gazprom” – ului. Concernul insită de mai bine de 10 ani ca tot gazul vândut pe piaţa internă să fie realizat la acelaşi preţ ca cel livrat în ţările europene cu deducerea taxelor de export şi a cheltuielilor de transportare. Vom menţiona că în Rusia gazele (la un preţ de cost de aproximativ 20 USD/1000 m3 ) se vând la preţuri reglementate de tarifele stabilite de Serviciul Federal de Tarife (SFT).

Cum preţurile interne reglementate („Gazprom” – ul vinde peste jumătate din gazele extrase în ţară) generează pierderi, acestea sunt acoperite din livrările la export. Preşedintele executiv al concernului, A. Miler menţiona cândva că preţurile reglementate acoperă doar 30 la sută din investiţiile în menţinerea sistemului unit de gazoducte, iar creşterea preţurilor era privită ca o mană cerească. Aplicarea principiului, care iniţial era preconizată pentru 2011, ar fi dublat preţurile interne la gaze, lucru care pune mari dificultăţi economiei ruse în starea ei actuală. Cunoscând acestea autorităţile au trecut aplicarea pe mai târziu (prin 2015-2018), preţurile urmând să crească gradual până în 2014 cu 15 la suta pe an.

Evenimentele interne din economia Rusiei, dar şi cele externe din piaţa ruso – europeană şi cea mondială ale gazelor converg, într-o perspectivă nu prea îndepărtată, către punerea în aplicare a „rentabilităţii echivalente”. Cu intenţia de a studia cât mai curând posibil impactul aplicării acestui principiu asupra beneficiilor Moldovei în importul de gaze ruseşti, vom examina în cele ce urmează scenariul de referinţă (ne referim la preţuri) de colaborare dintre cele două state în domeniul gazelor. Vom accentua că valorile preţurilor calculate în acest scenariu sunt cele mai mici posibile cu condiţia menţinerii indicatorilor actuali şi a politicilor autorităţilor ruse în sectorul gazelor naturale.

Pentru început vom admite, ca în matematica de la contrariu, un lucru. Să presupunem că Rusia va livra gazele partenerilor de uniune vamală la preţuri interne plus cheltuielile aferente transportării, exceptând taxele de export şi alte impuneri vamale. În aceste condiţii, preţurile interne de referinţa ar putea fi cele fixate de SFT pentru zona de preţuri a regiunii Kursk. Limitrofă Ucrainei, prin această regiune intră în ţara vecină nouă conductele magistrale de gaze din Rusia. Preţul mediu al gazelor cu ridicată pentru această zonă a fost fixat de la 1 ianuarie 2011 în valoare de 3224 RUB/1000 m3 (diapazonul de oscilare: 3071 – 3378 RUB/1000 m3 ). Dacă adăugăm la acest nivel Taxa pe Valoarea Adăugată (SFT –ul fixează preţurile fără TVA) în mărime de 18% (3804 RUB/1000 m3 ) şi cele 7.5% cu care planifică autorităţile ruse să sporească în 2012 preţurile reglementate obţinem un preţ de achiziţie de 4089 RUB/1000 m3 . Dacă „Gazprom” – ul nu ne consideră consumatori finali (ar pute să o facă) şi nu ne impune la plata pentru serviciile de desfacere şi asigurare cu gaze (tarifele se reglementează de către SFT), de la nivelul de 4089 RUB/1000 m3 începe Ucraina. Spre deosebire de noi în ţara vecină, deşi nu cred că acolo nu sunt grupări stimulate, nu am auzit să se vorbească ceva despre referendumuri de aderare la UVEA, dar ştiu că tariful de bază de transportare a gazelor, conform acordurilor ruso – ucrainene, este de 2.84 USD/1000 m3 /100 km, iar distanţa pe care se transportă gazele de-a lungul Ucrainei este de 1150 km. Aceste date ne adaugă încă 33 USD la 1000 m3 . Cumulate, preţurile ne indică un nivel de aprox. 173 USD/1000 m3 / pentru gazele intrate la hotarul de est al Moldovei. Acest nivel nu este departe de preţul gazelor cumpărate de la „Gazprom” în 2012 de către Belorusia: 165,6 USD/1000 m3 . Dar să nu uităm că ea achiziţionează de mai bine de 11 ori mai multe gaze decât Moldova şi sistemul de gazoducte din această ţară aparţine în totalitate „Gazprom”-ului (am vorbit despre aceste lucruri mai înainte).

În rezumat la cele menţionate mai sus dorim să subliniem încă o dată că acest nivel de preţuri este unul care stabileşte limită minimă a preţurilor la gazele cumpărate, sub această limită se pot găsi numai preţurile pe care le plătesc pentru gaze locuitorii din Transnistria aflaţi în dotarea totală a Rusiei.

Ca această limita să-şi poată menţine valabilitatea se cer respectate foarte multe condiţii: ca Rusia să menţină pe teritoriul uniunii vamale petrolul şi gazele în regimul de circulaţie al celorlalte mărfuri (puţin probabil să fie aşa), ca Rusia să nu ridice impozitul pe extragerea zăcămintelor minerale (nu va fi aşa), ca Rusia să accepte livrarea gazelor către partenerii de uniune vamală la preţuri interne (nu se va realiza), ca Rusia să nu ridice preţurile interne la gaze (lucru improbabil), ca „Gazprom” –ul să nu aplice principiul „rentabilităţii echivalente” (nu va fi aşa), ca Ucraina să devină membru al UVEA (puţin probabil), ca Ucraina, când nu devine membru al aceste structuri, să nu ridice taxele pentru tranzit (lucru improbabil), ca să nu se producă nici o schimbare pe pieţele europeană şi cea mondială ale gazelor (nimic mai neverosimil) etc.

Despre toate acestea şi despre virtualele câştiguri ale Moldovei vom discuta în numărul viitor.