Ai putea fi amendat sau băgat la răcoare pentru un film descărcat de pe internet? Ai ieşi la proteste dacă s-ar pune la bătaie dreptul de asculta muzica ce-ţi cântă în căşti?
Ai licența de artist la mână, ai aparatul de casă cu tine, ai o ștampilă care te reprezintă, ai piesele declarate ale tale în baza de date a AGEPI-ului, deci cu ușurință te poți încadra în spuma societății culturale!
Potrivit articolului 66 din Legea cu privire la drepturile de autor și conexe, ar fi trebuit măcar blocat accesul teritorial la site-urile de pe care poţi lua gratis filme, muzică, jocuri şi programe. Însă această tentativă din partea Procuraturii, în 2010, de închidere a unui astfel de site, s-a soldat cu eşec.
Site-ul a fost suspendat o vreme. Între timp, administratorii acestuia s-au asigurat cu achiziţionarea a câtorva domenuri internaţionale şi hosting extern, ceea ce le dă undă verde în activitate şi „Foc la ghete!”.
Potrivit legii, daca ai presta servicii de hosting sau transmisii de date, ca Moldtelecom şi StarNet, nu ai purta vreo răspundere în furnizarea liberă a datelor piratate. Pentru că poţi să te faci că nu ştii de existenţa acestora sau că nu poţi şterge datele piratate.
În 2010, Moldova era în topul piraţilor lumii, fiind la 90% în piratarea programelor software. Spre deosebire de ţări precum Statele Unite, Japonia, Germania, care au implementat un sistem strict de securitate şi o legislaţie care se tot înnăspreşte. Plus la legislație, se mai și ridică valoarea comercială a programelor piratate. Astfel, utilizarea programelor licențiate devine mult mai convenabilă, atât pentru securitatea proprie, cât și pentru coșul de consum.
Un alt exemplu este Canada. Ţară care permite descărcarea gratuită a contentului, cu condiţia ca acesta să fie doar pentru uz personal şi să nu fie revândut. Canada înregistrează doar 28% de programe piratate în 2010. Valoarea comercială a programelor nelicențiate nu se ridică la un punct anual de 1300 mln $.
În 2011 a fost propusă modificarea integrală a articolului 66 din lege și la analiza proiectului a fost dată o recomandare: ca solicitarea în cauză să fie depusă la Registratorul Naţional ccTLD .md.
Republica Moldova este parte a Organizaţiei Mondiale a Proprietăţii Intelectuale ceea ce pentru unii e de ajuns în vederea existenţei parteneriatului. Alţii ar vrea o monitorizare minuţioasă şi tragere la răspundere pentru încălcare de lege.
Între timp, a fost lansată Campania publică de sensibilizare a consumatorilor cu genericul „STOP Pirateria şi Contrafacerea!” acelaşi site va publica cele mai relevante cazuri de litigii, dar până una alta se face vâlvă pe la TV și radio, se fac elemete promoționale, aș spune că e mai mult un PR bine pus la punct decât o campanie contra Pirateriei.
AGEPI-ul s-a pus pe treabă, ţinta e clară, metoda de lucru tot, dar cum rămâne cu implementarea legislativă şi mobilizarea autorităţilor?
Povestea Zmeului pirat și a lui Făt-Frumos licențiat continuă, aș vrea un happy end.
P.S.: Moldova va trebui să aleagă o cale, un erou.
Autor: Anna Antonova, pentru bloguvern.md
Lasă un comentariu