Economist

Într-o prezentare susţinută zilele trecute cu ocazia conferinţei Asociaţiei Europene de Istorie Bancară, guvernatorul BNR a arătat că măsurile luate pentru a limita expansiunea creditului în perioada de boom au avut “efecte de scurtă durată”

“În contextul liberalizării contului de capital în România au avut loc intrări de capital considerabile, inclusiv linii substanţiale de finanţare primite de băncile cu capital străin. Finanţările venite de la băncile mamă au generat o creştere rapidă a creditării, mai ales a celei în valută. Banca Naţională a trebuit să recurgă la inovaţii pentru a atenua riscurile la adresa stabilităţii financiare.”, arată guvernatorul BNR, Mugur Isărescu referindu-se la perioada de boom a creditului dintre anii 2006 şi 2009.

Oficialul băncii centrale aminteşte că instituţia pe care o conduce a fost nevoită să ia măsuri dure pentru a  micşora viteza cu care creştea creditul. Unele dintre aceste măsuri cum ar fi stabilirea unui  nivel extrem de ridicat al rezervelor minime obligatorii impuse băncilor sunt unice în Europa.

BNR a recurs şi la celebrele metode “neortodoxe” printre care sunt de amintit limitarea expunerii băncilor la riscul valutar şi înăsprirea standardelor de creditare pentru populaţie. Cu toate acestea, efectele au fost de scurtă durată, spune guvernatorul, în contextul în care “băncile au găsit modalităţi de eludare a reglementărilor” în special prin externalizarea unor portofolii importante de credite.

„Exportul” de credite către banca mamă sau către alte entităţi din grupul financiar de care aparţineau a fost o metodă extrem de populară printre băncile din România în anii de boom. Prin această tehnică băncile locale reuşeau să evite reglementările dure din România respectându-le pe cele din ţara unde înregistrau creditele respective.