După anul 2000 Ucraina a devenit cel mai mare furnizor de mărfuri pentru Republica Moldova, iar în următorii 11 ani aceasta şi-a mărit exporturile pe piaţa moldovenească de aproape opt ori, până la 641,1 milioane USD, în 2011. Ţara vecină s-a menţinut în fruntea clasamentului, mult înaintea concurenţilor, chiar şi după reducerea la jumătate a exporturilor pe piaţa moldovenească, în 2009.
Producătorii autohtoni tot mai des spun că nu pot face față invaziei produselor de import din Ucraina, deoarece sunt comercializate la prețuri mult mai mici pe piața moldovenească, iar cererea continuă stimulează tot mai mult creşterea importurilor din țara vecină.
Republica Moldova importă din Ucraina produse agroalimentare, care au cea mai mare pondere (circa 20%) în livrările de bunuri ucrainene pe piaţa autohtonă, după care urmează fontă, fier şi oţel şi articolele din acestea, uleiurile din petrol şi minerale bituminoase.
În 2011 rulajul comercial al Republicii Moldova cu Ucraina a constituit 794,1 mil. USD fără regiunea separatista transnistreană. Totodată, exportul în Ucraina a fost de patru ori mai mic decât importul - 153 mil USD (+67,1% mai mult faţă de anul precedent). În timp ce obiectivul următor al Moldovei, declarat de autorităţi este de a majora rulajul comercial cu Ucraina până la 1 miliard euro, axat pe exporturi. Însă experţii spun că mai e mult de muncă până când produsele moldoveneşti vor fi competitive pe piaţa ucraineană. Mai degrabă vor creşte importurile, şi acest lucru se poate observa după deficitul balanţei comerciale care tot mai mult creşte. Dacă în 2009 importurile de mărfuri şi produse alimentare din Ucraina au descrescut cu 45,3%, la 458,8 mil USD, iar exporturile cu 43,1%, la 81,3 mil USD, în anul următor livrările de mărfuri şi produse din Ucraina au recuperat terenul înregistrând o ascensiune de 15,2%, la 528,5 mil. USD, iar exporturile s-au cifrat la 91,6 mil. USD. În 2011 importurile din Ucraina au totalizat 641,1 mil. USD (+21,3% faţă de 2010).
Piaţa de retail, dominată de ucraineni
Producătorii moldoveni de produse alimentare spun că majoritatea produselor ucrainene sunt comercializate în câteva rețele de magazine ucrainene, care sunt în număr de 30 atestate, fără regiunea transnistreană. Mărfurile de producţie ucraineană sunt extrem de prezente pe rafturile acestor magazine, dar şi în pieţe. Printre reţelele de magazine se evidenţiază Fourchette, care a pornit cucerirea pieţei din Moldova, deschizând primul supermarket în anul 2006, la Bălţi şi nu în capitală. Iar în prezent, compania deţine opt supermarketuri, inclusiv patru în Chişinău, două în Bălţi şi câte unul în Soroca şi Edineţ. Unul dintre acţionarii principali ai Fourchette este compania franceză Auchan, - lider mondial din domeniu.
Cealaltă companie ucraineană Kviza Trade, cu brandul Велика Кишеня, a preferat să cumpere o reţea locală de patru magazine Green Hills Market pe care a extins-o până la opt unităţi (şase la Chişinău şi câte unul la Orhei şi Comrat). Reprezentanții magazinelor Fourchete spun că ponderea produselor ucrainene pe rafturile magazinelor nu depășește 10%, restul producției e a producătorilor moldoveni şi importată din statele din comunitatea europeană.
Importurile descresc vânzările și cota de piață a companiilor moldovenești
Întreprinderile moldovenești cele mai afectate de importurile din Ucraina sunt cele din industria conservelor și dulciurilor. Producătorii din industria conservelor spun că ucrainenii cuceresc cu prețurile mici tot mai mult piața moldovenească, iar ei rămân cu stocuri de producţie nevândută fără să îşi poată recupera cheltuielile de producţie. Un alt exemplu este industria dulciurilor. Potrivit unui studiu, chiar dacă cele de producţie autohtonă deţin întâietatea în topul preferinţelor, dulciurile de producție ucraineană în câţiva ani au reuşit să câştige 24% din simpatia publicului moldav, fiind urmate de cele din Federaţia Rusă.
Totodată, pe piața din Republica Moldova se atestă o pondere mare a sucurilor din Ucraina, care au un preț mai mic comparativ cu cele din Republica Moldova. Iar acum jumătate, în vederea schimbării trendului, autoritățile au introdus o taxă ecologică pentru tetra pak la sucurile ucrainene. Drept urmare, Ucraina s-a plâns la OMC că Republica Moldova aplică o taxă ecologică de 0,8-3 lei pentru o unitate de ambalaj care conţine material din plastic sau ambalaj „tetra pack” (cu excepţia produselor lactate). “Taxa ecologică nu este un instrument de protecţie comercială sau de sporire a competitivităţii produselor autohtone, calităţii acestora şi cu atât mai mult a eficienţei manageriale. Deja de mai mulţi ani recomandăm să fie efectuate studiile necesare pentru aplicarea unor instrumente de apărare comercială recunoscute pe plan naţional şi internaţional - măsuri de salvgardare, compensatorii şi de antidumping”, declara Octavian Calmâc, viceministrul Economiei.
OPINII
Roman Chircă, directorul institutului Economiei de Piață:Importurile produselor alimentare este unul din elemente care se adaugă la setul de probleme pe care le au producătorii moldoveni
Republica Moldova este țară importatoare, iar paritatea euro și dolar în raport cu leul moldovenesc și parametrii macro economici îi favorizează pe importatori și îi defavorizează pe producătorii autohtoni și capacitatea de producție a acestora. Pe de altă parte, capacitățile investiționale ale Ucrainei sunt mult mai mari decât ale Republicii Moldova, producătorii ucraineni și-au reutilat întreprinderile şi au ridicat calitatea managementului. Ceea ce denotă o calitate mult mai înaltă a produselor faţă de cele moldovenești. Importurile produselor alimentare este unul din elemente care se adaugă la setul de probleme pe care le au producătorii moldoveni. Acestea creează un cerc vicios ce determină scăderea cotei de piață a produselor moldovenești, respectiv descreșterea încasărilor și a reutilării întreprinderilor.
Nu există o soluție de principiu pentru respectiva problemă, e necesară schimbarea paradigmei economice, cu toate că statul ar trebui să acorde anumite stimulente pentru întreprinderile viabile, care cu adevărat vor să se reorganizeze și să-și reutileze procesul de producție. Însă, pe de altă parte, problema este că unii agenţi economici nici nu vor dar nici nu au mijloacele necesare.
Valeriu Prohnițci, directorul executiv al Centrului analitic Expert Grup: Managerii mai multor întreprinderi au salarii foarte mari, investesc foarte mulți bani în mașini luxoase și imobile, iar retehnologizarea procesului de producție este lăsată la o parte
Problema creșterii importurilor produselor ucrainene se datorează în primul rând incompetenței managerilor moldoveni, care nu pot să asigure produse de calitate și competitive. În Republica Moldova munca este mult mai ieftină comparativ cu Ucraina și alte țări din regiune. Managerii moldoveni se plâng că au nevoie de protecție vamală, însă apare întrebarea: cât mai au nevoie întreprinderile respective de acest lucru odată ce ele au fot protejate deja 20 de ani și nimic nu s-a schimbat în felul cum funcționează. Pe de altă parte există întreprinderi care nu au fost protejate de stat și acum s-au dezvoltat foarte bine. În cazul dat noi vorbim de un patriotism economic, cel mai important lucru care contează este utilitatea consumatorilor. Dacă produsele din import sunt mai calitative și la prețuri mai bune, atunci nu-mi pasă de întreprinderile moldovenești.
Acum mai este însă o altă problemă, dacă pe piața moldovenească ajung produse de proastă calitate, contrafăcute, care fac concurență neloială produselor moldovenești, atunci este o problemă cu instituțiile statului, care ar putea fi în cârdășie cu unii importatori.
Problema în Republica Moldova e că managerii mai multor întreprinderi au salarii foarte mari, investesc foarte mulți bani în mașini luxoase și imobile, iar retehnologizarea procesului de producției este lăsată la o parte. Este clar că avem concurenți regionali foarte puternici. Noi trebuie să găsim nișe, care ne-ar permite să fim mai competitivi. De exemplu, Republica Moldova niciodată nu va putea să fie la fel de competitivă cum este Ucraina la producția de grâu sau de porumb din simplul motiv că ei au însămânțat odată 100 mii hectare și și-au scos toate cheltuielile investiționale.
Andrei Crigan, analist economic BisCapital: Produsele moldovenești chiar nu sunt competitive, deoarece economia Ucrainei este una foarte bine dezvoltată
Creșterea importurilor din Ucraina ar putea generată de o cerere mai mare din parte consumatorilor pentru anumite produse și competitivitatea. Produsele moldovenești chiar nu sunt competitive, deoarece economia Ucrainei este una mult mai dezvoltată, și produce cantități mai mari, respectiv au prețuri per unitate mai mici. Pe de altă parte, este cunoscut faptul că unii producători locali nu depun efortul necesar pentru a fi la nivelul celor ucraineni. Chiar dacă avem prețuri mai mari, ar trebui să existe cel puțin calitatea la nivelul cuvenit. Un exemplu elocvent este producția fabricii Bucuria, pentru care unii distribuitori au refuzat să o mai achiziționeze din cauza condițiile pe care le impune producătorul local, de aceea ei preferă producția de import, care se bucură de cerere din partea consumatorului autohton.
Noi am putea proteja piața locală de producția de import, dar întrebarea e dacă nu cumva consumatorul plătește pentru această protecție. Puteam de exemplu să creștem taxa vamală pentru produsele importate din Ucraina, dar asta ar trezi nemulțumirea din partea ucrainenilor, în plus Republica Moldova e membră a OMC și trebuie să se supună regulilor respective. Deci nu putem să impunem bariere de orice gen. Soluția este creșterea competitivității produselor autohtone. Producătorii ar trebui să își facă produsul lor mult mai interesant, mai calitativ decât cel ucrainean.
Lasă un comentariu