Confruntându-se cu primele efecte ale unui nou val al crizei financiare, care s-a răsfrânt asupra Republicii Moldova prin reducerea volumului remitenţelor, a exporturilor şi, implicit, a veniturilor la buget, Guvernul de la Chişinău nu a găsit nimic mai bun decât să insiste iar pe majorarea unor taxe şi impozite. Politica Fiscală pentru anul viitor presupune, printre alte măsuri de austeritate, şi majorarea taxei pe valoarea adăugată la zahărul autohton de la 8% până la 20%. La rândul lor, producătorii de zahăr şi cei ai sfeclei de zahăr susţin că această măsură va îngenunchea cele două ramuri ale economiei.
Nu este prima încercare a Ministerului Finanţelor de a majora taxele respective, şi anul trecut aceste măsuri fiind preconizate în Politica Fiscală pentru anul în curs. Atunci, oamenii de afaceri şi agricultorii l-au convins pe premierul Vlad Filat că o creştere a taxelor va aduce doar nişte beneficii de moment printr-o oarecare majorare a veniturilor la buget însă în consecinţă va fi distrusă industria moldovenească a zahărului precum şi afacerile unui număr mare de fermieri din nordul ţării, care se specializează în producerea sfeclei de zahăr. Aceştia îşi vor pierde pur şi simplu piaţa de desfacere. Potrivit unor calcule efectuate la acel moment, majorarea TVA-ului ar aduce la bugetul consolidat venituri de 35-40 mil. lei pe termen scurt însă, în consecinţă ar provoca pe termen mediu până la 250 mil. lei. La rândul lor, suprafeţele cultivate cu sfeclă de zahăr ar putea să se reducă de la 23-25 mii hectare la 9-10 mii hectare. Ce s-a schimbat de atunci, adică de la sfârşitul anului trecut? Practic nimic în afară de faptul că a crescut pericolul contrabandei cu zahăr ieftin din Ucraina.
Majorarea TVA ar elimina zahărul moldovenesc în favoarea celui de contrabandă
Potrivit lui Octavian Armaşu, Membru al Uniunii Producătorilor de Zahăr din Moldova ,Director financiar al celui mai mare producător autohton de zahăr Sudzucker Moldova, zahărul din Ucraina a devenit acum o bombă ce ameninţă întreaga industrie a zahărului din Republica Moldova. „La acest moment Ucraina dispune de un surplus de circa 600 mii tone de zahăr, fără a avea vre-o perspectivă de export. Ucraina nu are acces pe piaţa comunităţii europene şi nici pe cea din Rusia. Singura filieră accesibilă rămâne frontiera cu Republica Moldova. Despre acest lucru nu trebuie să vorbim la timpul viitor. Am mers la piaţa din Bălţi, la piaţa din Floreşti, Făleşti, Ocniţa, în alte locuri şi am putut vedea că acolo se comercializează zahăr din Ucraina. Cum a ajuns la noi? Prin contrabandă desigur. Acum gândiţi-vă ce se va întâmpla dacă cele 600 mii tone vor ajunge aici. Ce se va întâmpla dacă zahărul nostru se va scumpi în rezultatul aplicării cotei TVA de 20 la sută? Va face faţă industria noastră de zahăr acestei situaţii? Nu. În nici un caz. Unica soluţie ar fi să micşorăm preţurile de achiziţie a sfeclei, însă vor avea de suferit ţăranii. Ulterior ei vor reduce suprafeţele de cultivare a sfeclei, iar întreprinderile nu vor avea cu ce lucra. Decizia de a majora TVA la zahăr s-a luat fără a se discuta cu comunitatea de afaceri, fără a se face o analiză a impactului de reglementare, fără a se lua ca model abordările din ţările producătoare de zahăr din sfeclă, ţări cu mare experienţă şi cu performanţe pe care ni le dorim şi noi.”, susţine el.
Majorarea va produce scumpiri în lanţ în industriile prelucrătoare de zahăr
Natalia Wojas, Director general al companiei cu capital polonez Moldova Zahăr, intrată anul trecut pe piaţa moldovenească susţine că în condiţiile în care compania a investit extrem de mult în modernizare şi dezvoltare nu este corect ca regulile de joc să fie schimbate.
„Intenţia de a ridica cota TVA la zahăr ar putea lovi în toate sectoarele, în special, cel al creşterii sfeclei de zahăr. Trebuie să ţinem minte, că zahărul este unul dintre produsele alimentare de bază şi este cumpărat nu numai cu amănuntul, ci şi angro. În aceste condiţii, se vor scumpi, în primul rând, dulciurile, sucurile, conservele, băuturile, dar şi produsele vinicole. Zahărul moldovenesc va fi necompetitiv şi chiar inaccesibil pentru întreprinderile din Moldova şi pentru consumatorul de rând. Eu merg foarte des la cumpărături şi constat cu mare surprindere, că produsele alimentare în Moldova sunt de 3-4 ori mai scumpe decât în Polonia. Mă întreb: până unde se poate merge? Cota TVA la zahăr trebuie menţinută la nivelul actual, mai ales, că în Moldova există fenomenul contrabandei cu zahăr nu numai din Ucraina. Din această cauză pierd atât producătorii de zahăr, cât şi bugetul statului”, a declarat ea.
La rândul său Alexandr Koss, Preşedinte al Uniunii Producătorilor de Zahăr din Moldova, Speaker al Consiliului Sudzucker Moldova a declarat că, dacă va fi adoptată cota de 20% a TVA, vor creşte costurile şi dacă întreprinderea va suporta pierderi, va fi nevoită să găsească soluţii pentru reducerea costurilor, inclusiv prelucrarea zahărului din trestie.
Finanţele vor să-i facă pe toţi egali în faţa Codului Fiscal
Care sunt, însă, argumentele Ministerului Finanţelor? Potrivit Liliei Taban, Consultant la Direcţia finanţele economiei naţionale şi investiţii capitale din cadrul ministerului, autoritatea urmăreşte atingerea a două ţinte: egalizarea condiţiilor pentru toţi plătitorii de TVA şi acumularea veniturilor suplimentare în buget.
Totodată ministrul Negruţă a spus că în proiectul de lege nu s-au făcut referinţe directe la zahăr deoarece acesta este trecut în categoria produselor agricole, iar creşterea taxei ţine de uniformizarea politicilor fiscale.
În acest context este firească decizia consiliului pe filiera de produs “Sfeclă de zahăr, zahăr şi produse procesate”, care exprimă dezacordul cu intenţia Ministerului Finanţelor de a majorează cota TVA.
La fel, atât patronatele cât şi sindicatele se pronunţă vehement împotriva proiectului. „Nu putem fi de acord cu un proiect de lege, care va îngenunchea producătorii de sfeclă. Vom lupta pentru ca acest proiect să nu fie aprobat de Guvern iar dacă acesta nu va ţine cont de opinia noastră, ne vom adresa în Parlament”, a declarat Alexandru Slusari, Preşedinte al Federaţiei Naţionale a Patronatelor din agricultură şi industria alimentară.
Lasă un comentariu