Una din sarcinile-cheie asumate de către actuala guvernare în cadrul procesului de integrare europeană este cea a combaterii corupției. Pe lângă proiectele de reformare a CCCEC, importante modificări a suferit și Codul Penal (introduse prin legile nr. 77 şi nr.78 adoptate la 12 aprilie 2012), care vin cu sancțiuni mai dure pentru infracțiunile de corupție din sfera publică și privată.
Atât capitolul XV cât și capitolul XVI al Codului Penal, debutează cu noi denumiri (infracțiuni contra bunei desfășurări a activității în sfera publică, și respectiv - infracțiuni de corupție în sectorul privat), a căror menire este să lărgească cercul de subiecți care cad sub incidența prevederilor revizuite, în vederea asigurării posibilității sancționării acestora.
În cazul infracțiunilor de corupere pasivă și activă, în loc de vechea formulă “persoană cu funcție de răspundere”, drept subiecți apar persoanele publice autohtone și străine, care pretind, acceptă sau primesc, personal sau prin mijlocitor, bunuri, servicii, privilegii sau avantaje sub orice formă, ce nu li se cuvin, pentru sine sau o altă persoană. Acceptarea ofertei sau simpla promisiune a acestora de a îndeplini sau nu, ori pentru a întârzia sau grăbi îndeplinirea unei acțiuni în exercitarea funcției sau contrar acesteia sunt de asemenea incriminate, fapt ce facilitează tragerea la răspundere a persoanelor vinovate.
Au fost introduse sancțiuni specifice pentru persoanele juridice în cazul comiterii infracțiunilor de corupere activă, trafic de influență, dare de mită, care prevăd aplicarea unor amenzi semnificative ce variază între 1000 și 4000 de unități convenționale, cu privarea de dreptul de a exercita o anumită activitate.
O deosebită atenție a fost acordată de legiuitor infracțiunilor din sistemul privat, prin definirea exhaustivă a laturii obiective a dării și luării de mită, precum și prin introducerea unui nou articol, 335/1 care incriminează falsul în documentele contabile. Astfel, întocmirea sau utilizarea unei facturi sau a oricărui alt document sau înscris contabil, care conține informații false, precum și omisiunea cu rea-voință a contabilizării unei plăți, săvârșite în scopul disimulării sau tăinuirii unor acte de corupție, dacă fapta nu constituie complicitate, se pedepsesc cu o amendă în mărime de până la 1000 unități convenționale sau cu muncă neremunerată în folosul comunității de la 180 la 240 de ore, sau cu închisoare de până la 3 ani. În toate cazurile, persoana fizică este privată de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de până la 5 ani, iar persoana juridică se pedepsește cu o amendă în mărime de la 1000 la 2500 unități convenționale cu privarea de dreptul de a desfășura o anumită activitate pe un termen de la 2 la 5 ani.
Considerăm că modificările aduse Codului Penal sunt de bun augur, întrucât legislația ambiguă și interpretabilă reprezintă una din cauzele principale pentru care infracțiunile de corupție sunt atât de dificil de adus în fața legii, și cel mai important – de dovedit și sancționat. Evident că eficiența acestor măsuri depinde în primul rând de reformarea reală a sistemului judecătoresc, care ar trebui să reprezinte arma de căpătâi a viteazului ce se avântă în crâncena și interminabila luptă cu corupția.
Corina Vodă, GLADEI & PARTNERS
Lasă un comentariu