Propunerea Ministerului Economiei de fuzionare a Termocom-ului cu CET-urile, în urma căreia se va crea o singură structură CET-3, responsabilă de întreg lanţul de furnizare a energiei termice locuitorilor municipiului Chişinău, rămâne blocată în Primărie. Aleşii locali privesc cu scepticism reforma, în urma căreia Primăria va pierde controlul asupra singurului furnizor de energie termică din capitală. Potrivit proiectului, în urma fuziunii, Primăria va deţine o treime din acţiunile noii întreprinderi iar două treimi vor reveni statului, prin intermediul Ministerului Economiei.
Fuzionarea va atrage investiţii străine, în condiţii extrem de avantajoase, ne promit reprezentanţii Ministerului Economiei. În acest sens, Banca Mondială este dispusă să acorde credite pe o perioadă de 30 de ani, cu o dobândă de 0,7-1% şi10 ani de graţie.
Fuzionarea - unica soluţie a Ministerului Economiei
„Este evident faptul că o companie falimentară, cum este Termocom, care este în proces de insolvabilitate prezintă un interes scăzut pentru investitori. De aceea, din start ne-am propus găsirea unor soluţii privind reglementarea datoriilor Termocom faţă de CET-uri, care să încurajeze investiţiile străine. Unica posibilitate de a stinge aceste datorii este fuzionarea acestora, în urma căreia datoriile reciproce se compilează în cadrul unei companii. Se creează un bilanţ contabil unic şi datoriile Termocom faţă de CET-uri pur şi simplu se anulează”, susţine Vadim Ceban, şeful Direcţiei generale securitate şi eficienţă energetică.
Fără investiţii, în următorii ani întreg sistemul centralizat de alimentare cu energie termică a Chişinăului va ceda, din cauza gradului înalt de uzură şi pierderilor din reţea, ne atenţionează experţii. „Pentru modernizarea întregului sistem de alimentare cu energie termică sunt necesare investiţii de circa 200-300 milioane de dolari şi include tot spectrul de cheltuieli, inclusiv crearea unor noi capacităţi de generare a energiei termice. Banca Mondială este dispusă să acorde o mare parte din aceşti bani, pentru fiecare etapă, însă nu înainte de fuzionarea celor trei companii şi a soluţionării problemelor legate de datoriile istorice ale Termocom faţă de principalii creditori”, susţine Ceban.
„În cel mai bun caz fuziunea va avea loc peste un an, dar trebuie să ne mişcăm destul de repede. O decizie în acest sens la nivelul Consiliului municipal trebuie să fie luată până la noul sezon de încălzire, în caz contrar riscăm să pierdem sprijinul finanţatorilor externi, care s-au arătat dispuşi să ne ajute”, a adaugat Ceban.
Primăria Chişinău nu vrea să cedeze Termocomul
Membrii Consiliului local nu se grăbesc însă să aprobe planul de restructurare al sistemului centralizat de alimentare cu energie termică a municipiului Chişinău, după cum speră reprezentantul Ministerului Economiei. Şedinţa din 14 iunie unde urma să fie discutat public acest subiect a fost amânată. Discuţii informale însă au avut loc, iar consilierii locali par să fie fermi pe poziţia de a nu permite fuzionarea.
„Ne dorim păstrarea Termocomului aşa cum este la etapa actuală. Nu prea înţeleg ce va avea de câştigat cetăţeanul în urma fuzionări. În momentul de faţă Termocom este o instituţie rentabilă, care nu mai activează în pierderi. Nu cred nici în investiţiile străine care vor veni în urma fuzionării. Sunt doar promisiuni. Nu se doreşte decât preluarea controlului asupra singurului furnizor de energie termică din oraş”, consideră Oleg Cernei, membru al Consiliului municipal Chişinău.
Nici stingerea datoriilor pe baza gazoductelor construite din sursele autorităţilor publice locale, cum ar fi gazoductele construite în municipiul Chişinău, valoarea cărora se ridică la 70- 80 mil. lei, nu încântă aleşii locali. După fuzionare, Termocom ar fi nevoită să transmită CET-urilor aceste reţele de gazoducte care vor ajunge la MoldovaGaz. Această procedură va acoperi parţial datoria Termocomului, iar suma rămasă va fi achitată din contul unor active ale întreprinderii care vor fi vândute pentru stingerea datoriilor. Dorin Chirtoacă consideră că vânzarea patrimoniului nu este o soluţie. „Acum vindem ce a mai rămas, iar la anul vindem oraşul”, declarase el anterior.
Paradox sau simplu interes politic?
Neînţelegerile dintre reprezentanţii Ministerului şi Primăriei sunt greu de înţeles de omul simplu, în condiţiile în care, atât Primăria Chişinău, cât şi Ministerul Economiei sunt structuri de stat, care trebuie să activeze deopotrivă în beneficiul cetăţeanului.
Mai mult decât atât, vorbim de Termocom, o structură parazitară, supra-îndatorată, care necesită reformare. Restructurarea este necesară şi pentru atragerea investiţiilor şi finanţării externe, fără de care întreg sistemul centralizat de alimentare cu energie termică din capitală, ar ceda. În prezent gradul de uzură este de peste 70%, iar pierderile în reţea sunt enorme, de 22,1%. Aceste cifre se regăsesc în tariful final pe care sunt nevoiţi să îl achite locuitorii capitalei. Preţul este majorat şi de rolul de intermediar al Termocom, care cumpără energia termică de la CET-1 şi CET-2 la un tarif şi îl vinde mai departe consumatorului final la un alt tarif.
Termocom se află în prezent în proprietatea Primăriei şi Consiliului Municipal Chişinău, care deţin 71% din acţiuni. În schimb CET-urile aparţin Ministerului Economiei. După fuziune, însă, vom avea o întreprindere care va putea să asigure alimentarea cu energie termică pe întreg lanţul de producere şi distribuţie, având în componenţa sa CET-urile care sunt capabile să producă suficientă energie termică pentru întreg municipiul şi Termocom-ul care deţine reţeaua necesară pentru transportarea la distanţă şi distribuţia energiei termice produse de CET-uri.
Autorităţile locale sunt responsabile de proasta gestionare a Termocom şi acumularea datoriilor
Până în anul 2010 Consiliul municipal Chişinău a fost responsabil de stabilirea tarifelor la energia termică livrată consumatorilor de către Termocom. „Principalul eşec atribuit acelei perioade a fost stabilirea unor tarife sub nivelul acoperirii costurilor de producţie, care nu permiteau recuperarea cheltuielilor, ceea ce a condus ulterior la acumularea unor datorii considerabile faţă de principalii furnizori: CET-1 şi CET-2 şi faţă de furnizorul de gaze naturale Moldovagaz”, menţionează Ceban.
Odată cu trecerea obligaţiilor de stabilire a tarifului către Agenţia Naţională pentru Reglementare în Energetică (ANRE), Consiliul municipal Chişinău joacă un rol mai puţin important în sectorul termoenergetic, reducându-se doar la gestionarea corporativă a Termocom. De menţionat este faptul că, de când ANRE stabileşte tarifele, Termocom nu mai activează în pierderi.
Începând cu anul 2010, aproximativ 76% din volumul necesar de energie termică al Termocom a fost achiziţionat de la cele două centrale de cogenerare CET-1 (13%) şi CET-2 (63%). Restul (24%) a fost produs de către cele 19 centrale termice ale Termocom. În trecut CET-urile aveau consumatori de talie mare, formaţi, în mare măsură, de fabricile şi uzinele din sectorul industrial. În prezent însă sectorul industrial s-a redus considerabil, Termocom devenind cel mai mare cumpărător de energie termică. Trei sferturi din beneficiarii Termocom, sunt consumatorii casnici.
Cauza principală a dificultăţilor în sectorul termoenergetic sunt datoriile acumulate de Termocom pe parcursul anilor. Acest fapt poate fi considerat un eşec al guvernării locale şi al Termocom în ce priveşte deciziile ce ţin de politica tarifară.
Termocom, CET-1 şi CET-2: responsabile pentru alimentarea cu energie termică a municipiului Chişinău.
Datoriile creditoare ale SA „Termocom”, îngheţate conform procedurii planului şi formate până în anul 2002:
a) faţă de SA „CET-1” – 148 700,4 mii lei;
b) faţă de SA „CET-2” – 458 746,7 mii lei;
c) faţă de SA „Moldovagaz” – 66 816,1 mii lei;
d) faţă de Union Fenosa – 45 143,9 mii lei;
e) faţă de SA „Apă-Canal Chişinău” – 19 336,3 mii lei;
f) faţă de ÎS „Moldtranselectro” – 190 336,3 mii lei;
g) faţă de Ministerul Finanţelor – 10 380,5 mii lei;
h) faţă de alţi creditori – 69 368,6 mii lei.
Lasă un comentariu