Marile bănci din lume ameninţa din nou economia globala prin portofolii investiţionale riscante. Analiştii susţin ca, în mare parte, investiţiile băncilor seamănă cu jocul la ruletă, fiindcă acestea mizau pe nişte evoluţii economice necunoscute.
În raportul său anual, organizaţia trage un semnal de alarmă, indicând că băncile fac în prezent greşeli similare cu cele care au dus la actuala criză economică pe plan mondial.
Investiţii cu grad ridicat de risc
Potrivit BIS, băncile considerate prea mari pentru a falimenta continuă să investească în proiecte cu un grad extrem de ridicat de risc pentru ca în caz de eşec să poată conta pe sprijinul contribuabililor.
În raportul său, organizaţia, care activează ca o bancă pentru băncile centrale (adică oferă servicii financiare numai pentru băncile centrale), îndeamnă guvernele lumii să introducă noi reguli pentru a descuraja un astfel de comportament din partea instituţiilor bancare.
Adrian Manailă, acţionar majoritar la casa de brokeraj Elda Invest, a declarat pentru Business24 că populaţia, dar şi pieţele financiare, aşteptau ca după căderea Lehman Brothers, în 2008, să fie luate nişte măsuri şi să fie limitată expunerea unor astfel de instituţii bancare. Asta cu atât mai mult cu cât, băncile de investiţii au primit acceptul de a atrage fonduri şi de la populaţie, nu doar din surse proprii.
Pentru că reglementările nu au apărut, piaţa a mai înregistrat un scandal de răsunet, prin "gaura" de două miliarde de dolari apărută în conturile băncii americane de investiţii JP Morgan.
Băncile de investiţii au posibilitatea de a obţine fonduri din banii de la trezoreriile naţionale, în special în SUA, iar în loc să aibă grijă de investiţii şi să se protejeze împotriva unei valute, ori a riscului unor alte bănci, au mizat pe învestiţii cu grad mare de risc, dar şi de câştig.
"În continuare nu s-a făcut nimic concret, nu există nicio reglementare care să prevină un posibil colaps financiar mai rău ca în 2008. Cred că cel mai practic şi la îndemână lucru este ca băncile de investiţii să funcţioneze după reguli separate de cele ale unei bănci comerciale, exact aşa cum se întâmpla înainte de 2008", a declarat Adrian Manailă.
Mai nou, iei credit pe baza ratingului, nu a solvabilităţii
Consultantul financiar spune că noua modă este ca banca să-ţi acorde credit pe baza ratingurilor acordate de companiile de profil, precum Moody's sau Standard&Poor's, în loc să se intereseze personal de rata de solvabilitate a creditorului.
"De exemplu, marile corporaţii de pe piaţa de asigurări aşa lucrează. Ele nu se uită în bilanţul tău contabil, nu urmăresc climatul economic în care îţi desfăşori activitatea. Pur şi simplu se ghidează strict după ce zice agenţia de rating. Dacă ai AAA, atunci obţii credit fără dureri de cap, însă fără ca ei să se uite pe hârtiile tale, pentru că acum companiile de rating fac acest lucru", a mai spus seful Elda Invest.
Adrian Manailă este ferm convins că în joc sunt interese economice mult prea mari ale principalilor jucători de pe piaţa de investiţii, pentru că Angela Merkel, cancelarul Germaniei, a propus ca tranzacţiile cu produse financiare "exotice" să fie făcute prin intermediul unei contra-partide.
Adică, o instituţie bancara care vinde un produs de genul Credit Default Swap (CDS) trebuie să prezinte garanţii că, în cazul în care firma al cărui CDS l-a vândut, falimentează, atunci are bani să plătească. Însă, cererea cancelarului Germaniei nu a fost bine primită de piaţa financiara, mai ales de cea din SUA.
Până în anii '80, băncile erau de investiţii şi comerciale
Analistul economic Ilie Şerbănescu a declarat pentru Business24 ca, până în anii '80 băncile din lumea capitalistă erau împărţite în două: de investiţii şi comerciale. Însă, când celor de investiţii li s-a permis să funcţioneze după criteriile celor comerciale, au apărut probleme de genul Lehman Brothers.
Pe vremea aceea, băncile comerciale aveau voie să primească depozite, în timp ce băncile de investiţii nu aveau acest privilegiu. Cele comerciale nu aveau voie să facă investiţii speculative, fiindcă rulau banii contribuabililor, în schimb, cele de investiţii aveau acest drept.
La presiunea pieţei de capital, s-a abrogat această separare, iar băncile de investiţii au acaparat banii de la deponenţi, pentru ca ulterior să-i investească în portofolii riscante. Ilie Şerbănescu susţine că şi celebra Criză din SUA, din anii 1929-1933, a fost declanşată tot pe fondul amestecului băncilor comerciale cu cele de investiţii, iar după acest eveniment, guvernul SUA a luat decizia separărilor instituţiilor bancare.
Lasă un comentariu