Economist

Saturday, May 25th

Last update07:03:44 AM GMT

Dreptul de autor sub protecţia transparenţei decizionale – un exemplu de urmat

Email Imprimare PDF

Mai bine mai târziu decât niciodată. Enunţul este valabil şi în cazul legilor care, iată că, pot fi îmbunătăţite din mers chiar dacă s-au născut cu vicii.

La 5 iunie Guvernul a aprobat şi transmis în Parlament un proiect de modificări la Legea privind dreptul de autor şi drepturile conexe, care vine să remedieze o serie de vicii cu care s-a născut în iulie 2010 această lege nouă. Două concluzii se impun din start. Prima este că viciile atestate nu sunt altceva decât efectul nerespectării cerinţelor de transparenţă decizională şi analiză ex-ante a impactului de reglementare, impuse prin reforma ghilotinei. Se pare că la prima fază, de elaborare a Legii, s-a procedat de o manieră veche, tradiţională: s-a bifat participarea părţilor interesate la avizarea proiectului de lege, s-a mimat o Analiză a impactului de reglementare (cu tot dinadinsul, nu am putut face rost de acel AIR) şi… s-a raportat o nouă operă a creaţiei legislative.

 

A doua concluzie este mult mai optimistă: ceva de genul „şi totuşi se poate”. Nu mai contează a cui a fost iniţiativa de modificare a Legii, chiar dacă e lesne de a o deduce, dacă ne amintim de reacţia furibundă, dar justificată, a furnizorilor de Internet la escapada torrento-fobă a forţelor de ordine din toamna anului 2010, culminată cu intervenţia factorilor decizionali de prim rang în stat. Ceea ce contează mai mult este că, într-adevăr, de această dată „vox populi” a contat. Este în primul rând meritul AGEPI, care a ştiut să audă, nu doar să asculte, vocile nu neapărat concordante, ale oamenilor de afaceri, pe de o parte, şi reprezentanţilor autorilor (muzicienilor, textierilor, scenariştilor etc.), pe de altă parte. Este însă şi meritul celor din urmă, a ambelor tabere, care au ştiut să articuleze propuneri rezonabile, să stea la masa de negocieri (de fapt, la cele câteva runde de negocieri) şi să accepte soluţii de compromis. Mai mult, trebuie să remarcăm şi să apreciem rolul organizaţiilor profesionale în acest proces, fie din partea operatorilor pieţei (Asociaţia Companiilor Private din domeniul TIC - ATIC, Camera de Comerţ Moldo-Americană - AmCham), fie din partea autorilor (AsDAC, Copyright şi, mai nou, ORDA).

 

Efectul pare a fi pe măsura efortului. Potrivit proiectului de modificări, cuantumul remuneraţiei autorilor (pentru retransmisia prin cablu, pentru interpretarea publică a fonogramelor, etc.) se stabileşte doar prin negocieri, fără intervenţia Guvernului, prevăzută anterior şi în prezent. Operatorilor de TV prin cablu nu li se vor impune obligaţii injuste privind modul de calculare a remuneraţiei de autor. Importatorii de echipament audio/video, suporturi pentru imprimare şi echipament pentru copiere vor plăti o remunerație compensatorie negociată cu organizaţiile de gestiune colectivă a dreptului de autor, în loc de remunerarea de 3% stabilită în prezent. Sancţiunile pentru încălcarea dreptului de autor au fost readuse în albia raţionalului, fiind probabil înţeles să excesul nu face bine nici uneia din părţi. În fine, s-a abandonat bizarul concept de complicitate prezumată (un now-how legislativ naţional) de la art.66 al Legii, când furnizorii de Internet şi găzduire (hosting) erau pasibili de pedeapsă, inclusiv penală, chiar şi fără vină, atunci când dreptul de autor era încălcat în reţeaua publică mondială. Soluţia propusă de proiectul de modificări prevede obligaţia deţinătorului paginii web (sub-domeniului) de a exclude de pe pagina sa adresa web pe care este postată ilegal o operă, sub riscul sancţiunii. Diferenţa majoră constă în şansa acordată titularului paginii web de a intra în legalitate, fără a fi sancţionat din start.

Evident, proiectul propus al modificărilor nu este deloc ideal şi este de aşteptat ca în comisia de profil a Parlamentului să fie propuse şi alte îmbunătăţiri (ex. indicarea listei exhaustive a echipamentelor la al căror import se calculează remuneraţia de autor, excluderea sancţiunilor redundante pentru încălcarea dreptului de autor, garanţii reale pentru independenţa Comisiei de mediere şi Arbitrajului specializat). Or, dincolo de calitatea reglementării, un proiect bine pus la punct înseamnă un cadru de reglementare propice valorificării factorilor de producere, pentru antreprenori, şi adecvat protecţiei drepturilor patrimoniale asupra operelor, pentru autori.

Roger Gladei, Managing Partner

GLADEI & PARTNERS

www.gladei.md


Citește și:

Lasă un comentariu

Adaugă comentariu


Codul de securitate
Actualizează