Gaura de la km 93, de pe tronsonul de cale ferată Cahul – Giurgiulești, care a apărut în urma ploilor abundente din ultima perioadă va scumpi transportul de marfă feroviar cu 30%, în urma redirecționării pe direcția Giurgiulești – Reni - Etulia – Basarabeasca.
“Tronsonul de cale ferată va fi funcțional pe viitor, depinde însă cât de repede vor fi găsite surse de finanțare pentru reparația lui. În prezent a fost creată deja o comisie, care urmează să studieze starea căii ferate Giurgiuleşti – Cahul. Până la reparaţia liniei, traficul de mărfuri şi cel de pasageri va fi redirecţionat prin direcţia Reni”, a declarat Daniela Jugănaru, secretar de presă al CFM.
În procesul reviziei periodice pe sectorul tronsonului Cahul – Giurgiuleşti s-a depistat o alunecare a terasamentului căii la km 93 PC 3, cauzată de ploile abundente din ultima perioadă. În urma examinării locului surpării s-au constatat alunecări de terasament pe o porţiune de 10 – 12 m, la o distanţă de 1,80 m dintre ecartament şi râul Prut, adâncimea surpării fiind de 6 m adâncime. „Este cea mai mică distanţă dintre linia de cale ferată şi râul Prut şi există riscul ca traversele căii ferate să cadă la propriu în apă” declara săptămâna trecută Vitalie Struna, directorul general al direcţiei „Calea Ferată din Moldova”.
Reparația tronsonului, aproape de valoarea investiției la construcție
“Pentru a restabili şi a duce la bun sfârşit reparaţia acestui tronson de cale ferată este nevoie de circa 350 milioane de lei. CFM a înaintat deja Guvernului o notă informativă pentru crearea unei comisii de lucru, care să includă specialişti în domeniu, pentru examinarea şi studierea situaţiei la km 93 PC 3. Calea Ferată este dotată cu utilaj tehnic şi dispune de personal calificat pentru începerea reparaţiei tronsonului”, se spune într-un comunicat al CFM.
"Această porţiune de drum nu a fost pus oficial în exploatare nici până în ziua de azi, pentru că nu a fost finalizată construcţia, nu au fost întărite malurile, nu au fost făcute multe lucruri ", a precizat directorul CFM.
Pe de altă parte, Anatol Şalaru, ministru al Transporturilor a declarat că proiectul construcției tronsonului de cale ferată Giurgiulești – Cahul poate fi calificat drept o catastrofă ecologică în zonă. „Nici măcar proiect nu putem să-l numim. Un proiect nu poate fi construit dacă nu are expertiza tehnică necesară. Atunci s-au luat decizii prin hotărâre de guvern şi atât. Iniţial chiar domnul Găgăuz era împotriva construcţiei acestui tronson de cale ferată”, a menţionat ministrul.
Şalaru consideră necesar acest tronson de cale ferată, însă a precizat că proiectul trebuia elaborat din start altfel. Oficialul a relevat că la ora actuală tronsonul trece prin 3 localităţi care nu şi-au dat acordul asupra traversării de către căile ferate a porţiunilor de teren din localităţile respective. Astfel Căile Ferate din Moldova (CFM) trebuie să plătească suma de 40 milioane lei pentru a delimita terenurile în cauză.
El a mai adăugat că din cauza sumelor cheltuite de CFM la construcţia liniei Cahul-Giurgiuleşti, a fost tăiată din bugetul căilor ferate suma necesară de bani pentru repararea şi întreţinerea celorlalte tronsoane, ceea ce a cauzat încetinirea vitezei de circulaţie a trenurilor.
Tronsonul Cahul – Giurgiulești a fost preconizat pentru transportarea produselor petroliere din portul Giurgiulești
Construcţia tronsonului de cale ferată a fost prevăzută iniţial în „Programul şi schema de dezvoltare a transportului feroviar al Republicii Moldova”, elaborat de către Institutul de Proiectări „Dneproghiprotrans” (Ucraina) încă în anul 1995, în baza unei Hotărâri de Guvern ce datează din 1993 . Conform Programului şi schemei de dezvoltare menţionate, construcţia tronsonului era preconizată pentru anii 2005-2010, iar necesitatea construcţiei rezulta din iniţiativa Guvernului de a construi un port fluvial la confluenţa râurilor Prut şi Dunăre , inclusiv un debarcader petrolier. Tronsonul urma să asigure transportarea produselor petroliere importate prin acest port.
În scopul realizării concesiei de stat privind proiectarea, construcţia şi exploatarea pe malul stâng al râului Dunărea, în preajma s. Giurgiuleşti, a terminalului petrolier de recepţionare, prin Hotărârea nr.760 din 1994 , Guvernul a instituit Societatea pe acţiuni moldo-elenă „Terminal”, cu formă mixtă de proprietate, în calitate de concesionar. Acordul de concesiune a fost aprobat de Parlament, iar la sfârşitul lui 1996, între Republica Moldova şi BERD a fost încheiat acordul privind garanţia de stat a creditului de 25,5 mil. dolari, acordat S.A. „Terminal” pentru construcţia terminalului.
Conform acordului de concesiune şi acordului privind garanţia de stat, una din obligaţiunile statului este asigurarea modificării căilor ferate existente sau a construcţiei unora noi, pentru transportarea produselor petroliere importate prin terminal.
Conform procesului-verbal al şedinţei de lucru privind construcţia liniei de cale ferată „Cahul-Giurgiuleşti” din 2006, convocată de Preşedintele de atunci al Republicii Moldova, Vladimir Voronin, CFM a fost desemnată beneficiar şi antreprenor al construcţiei, iar ca variantă de finanţare a construcţiei a fost propusă alocarea mijloacelor în scopul majorării capitalului statutar al CFM cu 350 - 400 mil.lei. Astfel, sub pretextul de a nu tergiversa procesul de construcţie, a fost evitat modul de gestionare a resurselor alocate din bugetul de stat conform cerinţelor achiziţiilor publice şi finanţarea construcţiei s-a efectuat prin majorarea capitalului social al CFM.
În 2005, printr-o hotărâre de guvern construcţia liniei de cale ferată „Cahul-Giurgiuleşti” a fost declarată drept obiect de importanţă naţională, iar funcţiile de beneficiar al construcţiei au fost puse în sarcina Ministerului Transporturilor şi Gospodăriei Drumurilor, deşi, de facto, funcţiile de beneficiar şi de antreprenor al construcţiei tronsonului au fost executate de CFM, finanţarea construcţiei fiind realizată parțial din contul mijloacelor financiare alocate pentru majorarea capitalului social al acesteia. Astfel, conform Legii bugetului de stat pentru anul 2007 , de la buget au fost alocate mijloace financiare în valoare de 192 mil.lei, iar potrivit Legii bugetului de stat pe anul 2008 – 136,1 mil.lei, din care 100 mil.lei – în baza Hotărârilor secretizate ale Guvernului (ulterior desecretizate), în vederea construcţiei liniei de cale ferată „Cahul-Giurgiuleşti”. În 2010, valoarea lucrărilor executate la construcţia liniei de cale ferată „Cahul-Giurgiuleşti” a însuma 502,3 mil.lei, construcţia obiectului nefiind finalizată.
Linia ferată a fost construită cu șine vechi
În baza ordinului directorului general al CFM, Miron Găgăuz din 2007 a fost demontat segmentul de cale ferată „Căinari - Zloţi” de la km 60 până la km 68, cu lungimea de 8,2 km pentru montarea ulterioară a suprastructurii la construcţia liniei de cale ferată „Cahul-Giurgiuleşti”. Materialele obţinute de la demontarea segmentului de cale ferată complet uzat au fost estimate la costul total de 11,2 mil.lei (preţul unui metru de şină – 360 lei), acestea preponderent fiind utilizate la construcţia liniei de cale ferată „Cahul-Giurgiuleşti”.
Firma nașilor premierului Filat, implicată în fraudele de la CFM
În urma unui raport de audit de executare a lucrărilor la tronsonul de cale ferată Giurgiulești – Cahul s-a constatat că mai multe companii nu dispuneau de documente care ar justifica cheltuielile lucrărilor. Printre acestea se numără și compania Lusmecon, acţionar majoritar al căreia este familia lui Anatol Ghilaş, nașul de cununie al premierului Vlad Filat. Aceasta nu dispune de documentele primare care ar confirma executarea lucrărilor de udare mecanică în sumă totală de 317,3 mii lei. Totodată nu a putut justifica documentar transportarea încărcăturilor cu autobasculante în sumă 168,6 mii lei și a cheltuielilor de materiale în sumă de 77,2 mii lei.
DOSAR:
Construcţia tronsonului de cale ferată Cahul-Giurgiuleşti au demarat în anul 2007. Lucrările s-au încheiat la sfârşitul verii 2008, când fostul preşedinte al Republicii Moldova, Vladimir Voronin, a bătut cu mare fast ultimul cui şi a inaugurat linia de cale ferată. Lungimea tronsonului este de 50km.
Lasă un comentariu