Economist

Finlanda preferă să se pregătească pentru ieşirea din zona euro decât să plătească datoriile altor state din uniunea monetară, a afirmat ministrul finlandez de finanţe Jutta Urpilainen în ediţia de vineri a cotidianului financiar Kauppalehti.

"Finlanda s-a angajat să fie fie stat membru al zonei euro şi considerăm că moneda euro este benefică pentru Finlanda. Totuşi, Finlanda nu se va agăţa de euro cu orice preţ şi suntem pregătiţi pentru toate scenariile, inclusiv abandonarea monedei unice europene", a declarat Jutta Urpilainen.

"Responsabilitatea colectivă pentru datorii (...) şi riscurile altor ţări nu reprezintă ceva pentru care trebui să ne pregătim", a adăugat ea.

Ministrul a recunoscut într-un interviu acordat cotidianului finlandez Helsingin Sanomat şi public joi că Finlanda, una din ţările din zona euro care beneficiază de nota maximă triplu AAA din partea agenţiilor de rating,"a reprezentat o linie dură" faţă de planurile de ajutor financiar.

"Suntem constructivi şi vrem să rezolvăm criza, însă nu în orice condiţii", a afirmat ea.

Finlanda şi-a exprimat reticenţa faţă de ideea de a permite Mecanismului European de Stabilitate (MES) să achiziţioneze obligaţiuni pe de piaţa secundară în cadrul acordului survenit săptămâna trecută la summitul de la Bruxelles unde au fost anunţate măsuri puternice menite a sprijini ţările cu probleme, precum Spania şi Italia.

Anul trecut, Finlanda a cerut şi a obţinut, în cadrul celui de-al doilea plan de ajutor pentru Grecia, încheierea unui acord bilateral cu Atena care să-i garanteze recuperarea sumelor oferite.

Joi, Finlanda a anunţat lansarea unor negocieri bilaterale cu Spania pentru a obţine în acelaşi fel garanţii în schimbul participării sale la planul de salvare a băncilor iberice.

Ţara nordică are un excedent sănătos al contului curent, care anul trecut a fost de 3,3 miliarde de euro, iar valoarea totală a activelor rezidenţilor finlandezi o depăşeşte pe cea a pasivelor (datorii) cu 28 de miliarde euro. Datoria publică este destul de mică, depăşind cu puţin 50% din PIB.

Pentru o ţară precum Grecia, cu un deficit comercial uriaş, ar fi greu să părăsească zona euro pentru că trebuie să se împrumute de la alte ţări pentru a pentru a finanţa deficitul balanţei comerciale, dar o ţară cu un excedent al contului curent nu întâmpină astfel de probleme, consideră analiştii.

Dacă Finlanda se decide să reintroducă markka, atunci creşterea puternică şi datoriile mici ar duce la aprecierea monedei, ceea ce se va reflecta în scăderea costurilor importurilor, iar valoarea investiţiilor ţării peste hotare va creşte, în timp ce va scăpa de creşterea costurilor financiare de salvare.