Pentru o ţară care tinde să adere la Uniunea Europeană precum Republica Moldova, este inadmisibilă creşterea datoriei publice peste cota de 60 % din PIB. Acesta este,de fapt, şi unul din cele cinci criterii de convergenţă pentru a deveni membru al zonei Euro, printre care se mai numără stabilitatea preţurilor, rata dobânzilor de politică monetară cu cel mult două puncte mai mare faţă de statele dezvoltate ale Uniunii, deficitul bugetar sub 3% din PNB şi stabilitatea cursului de schimb. Ponderea datoriei publice raportată la PIB a Republicii Moldova nu atinge nici pe departe aceste cote, dar totuşi este necesară continuarea programelor de restructurare şi consolidare a disciplinei bugetar-fiscale, prin optimizarea cheltuielilor de funcţionare a statului şi a programelor de cheltuieli sociale, asigurând o direcţionare cât mai bună a acestora. Şi aceasta deoarece, potrivit Ministrului Finanţelor, Veaceslav Negruţa, o criză bugetară poate genera până la urmă o criză economică precum cea din zona Euro.
Conform datelor raportate de Ministerul Finanţelor pe parcursul trimestrului I al anului curent economia naţională a fost caracterizată de fenomene atât pozitive, cât şi negative. Deficitul bugetar a constituit 0,6 mld. lei sau cu 54,4 % mai puţin faţă de suma prevăzută pe această perioadă. Iar soldul datoriei publice s-a majorat comparativ cu începutul anului cu 1, 22 mld. lei sau cu 4,9% şi a constituit 26, 034 mld. lei, inclusiv: datoria de stat – 19, 48 mld. lei (74,8% din total), datoria BNM – 4,8 mld. lei(18,4%), datoria întreprinderilor din sectorul public – 1, 55 mld. lei (6%), datoria UAT(unităţilor administrativ-teritoriale) – 208,08 mil.lei (0,8%).
Ponderea datoriei publice în raport cu PIB la situatia din 31 martie curent, a constituit aproximativ 28% (PIB înregistrând valoarea de 93,1 miliarde lei.) Iar soldul datoriei de stat externe a constituit 13,55 mld. lei (1, 147 mld. dolari SUA sau 15% din PIB). Cea mai mare pondere în soldul datoriei de stat externe faţă de creditorii multilaterali o deţine Agenţia de Dezvoltare Internaţională (AID) cu 47,6%, urmată de Fondul Monetar Internaţional (FMI) – cu 35,3%, Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BIRD)–cu 7,4%, Proiectul de Finanţare Rurală şi Dezvoltare a Întreprinderilor Mici (FIDA) – cu 5%.
Datoria de stat externă faţă de creditorii bilaterali a constituit 207,99 mil. dolari SUA (18,1%), Guvernului Rusiei revenindu-i ponderea majoră (circa 43,6% din datoria faţă de creditorii bilaterali). Iar datoria de stat externă faţă de creditorii comerciali a însumat 7,54 mil. dolari SUA (0,7%), fiind formată integral din datoria faţă de banca germană AKA.
Volumul total al intrărilor de împrumuturi de stat externe pe parcursul a trei luni ale anului curent, a fost destinat în totalitate pentru realizarea proiectelor finanţate din surse externe.
Există un singur agent economic beneficiar al garanției de stat externe și anume S.A. “Apă-Canal Chișinău” pentru creditul obținut de la Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare, soldul căruia constituind 4,78 mil. dolari SUA.
Potrivit declaraţiei lui Pascal Salin, profesor emerit de economie din Franţa, criza actuală a zonei euro îşi are rădăcinile de fapt în problema datoriilor publice ale unor ţări din zona euro, care-şi gestionează prost bugetele de stat, cum ar fi Grecia ( cu o datorie publică de peste 190% în raport cu PIB, potrivit datelor SPIEGEL), Italia (120%), Irlanda(115%), Portugalia(110 %), Spania (în jurul a 70 % din PIB). Profesorul francez afirmă că politicienii au reuşit să „creeze o legătură artificială între bugetele naţionale şi funcţionarea sistemului euro”, astfel creând de fapt o „criză a euro”. Pentru a ajuta guverne prost administrate, BCE cumpără obligaţiuni publice emise de aceste guverne sau furnizează lichidităţi pentru a sprijini băncile lor falite. Procedând astfel, BCE îşi încalcă propriile principii şi introduce distorsiuni nocive ».
Cote mai mici de 60 % a datoriei publice faţă de PIB înregistrează numai Slovenia, Finlanda, Slovacia, Luxemburg şi Estonia, Germania având o datorie publică de aproximativ 80% din PIB, pe când Franţa - puţin sub 90 %.
La sfârşitul anului trecut datoria publică a tuturor ţărilor lumii s-a ridicat la 54 trilioane de dolari, relatează SPIEGEL ONLINE. În timp ce ţările în curs de dezvoltare au comparativ mici probleme cu aceasta, spun experţii în domeniu, cotele datoriilor în ţările industriale clasice au atins cifre explozibile. SUA, Japonia si Uniunea Europeană deţin ¾ din datoria globală si numai ¼ se răsfrânge asupra celorlalte ţări. Numai datoria SUA se ridică la peste 14 trilioane de dolari, constituind 99,5% din PIB. Situaţia Europei nu este cu mult mai îmbucurătoare. Germania, de exemplu, datorează peste 2 trilioane de Dolari iar Italia – peste 1,8 trilioane. Şi situaţia Greciei, Portugaliei sau Irlandei iese de sub control. Doar nişte măsuri efective de stabilizare bugetar-fiscale sunt în măsură să redreseze situaţia.
Japonia de asemenea se scufundă . Marea putere răsăriteană are datorii de peste 10 trilioane de dolari, ponderea datoriei publice raportate la PIB fiind în cazul ei de 229%.
Probabil toate statele şi-au permis cheltuieli gigantice în ultimii ani şi pentru a anihila criza financiară, au recurs la împrumuturi colosale.
Un exemplu în cum să-ţi gestionezi prost datoriile este Grecia,precum şi Spania sau Irlanda care au ajuns în prag de faliment din cauză acumulării iresponsabile a unor datorii nesustenabile iar acum sunt în prag de a se prăbuşişi de a atrage după sine restulţărilor din zona Euro.
''Cooperarea europeană nu va scuti nici un guvern de crizele sale fiscale sau economice. Numai guvernele naţionale, fiecare lucrând independent pentru a implementa cele mai bune politici posibile, pot spera să realizeze acest lucru » , notează profesorul francez, Pascal Salin.
Lasă un comentariu