În ultimi ani, tot mai mult se vorbește despre necesitatea de a sincroniza cererea pieței muncii cu oferta universitară. În pofida acestui fapt, continuăm să avem deficit de specialiști necesari economiei naţionale, pentru că la alegerea viitoarei profesii tinerii nu apreciază situația reală de pe piața muncii sau, mai mult ca atât, nici n-au de gând să profeseze. Deși taxele pentru studii depășesc posibilitățile lor financiare iar tinerii sunt conștienți că nu-și vor găsi un loc de muncă, ei continuă să opteze pentru facultățile la modă. Totodată, pe de o parte, corelarea cererii cu oferta de pe piață se încearcă a fi făcută la cel mai înalt nivel, iar pe de altă parte Ministerul Educației oferă tot mai multă autonomie universităților, astfet încât acestea au șansa să-și stabilească singure metodologia admiterii. Acestea din urmă sunt însă preocupate să-și asigure necesarul de bani, dar nu să ajusteze oferta universitară la nevoile pieței muncii.
Mai există și dorința absolvenților de a învăța într-o instituție superioară cât mai prestigioasă, ceea ce îi pune să scoată mai mulți bani din buzunare. Asfel taxele pentru studii de licență la zi variază între 4,5 și 20,3 mii lei, iar în cazul studiilor cu frecvență redusă taxele anuale depășesc trei mii lei.
Mai puține locuri de studii, dar mai multe specialități
Numărul de studenţi la 10 mii de locuitori a atestat o creştere în perioada 2000 – 2006 de la 218 la 357 persoane, după care s-a micşorat anual. Astfel, în acest an, oferta de studii superioare de licență s-a redus cu 2681 locuri, până la 20665. Dintre acestea, 6745 sunt cu finanţare bugetară, cu 213 mai puţin faţă de anul trecut, şi 13920 cu finanţare prin contract, mai puţin cu 2468 faţă de anul 2011. Pentru cetăţenii străini au fost aprobate 1075 de locuri, dintre care 350 la buget şi 725 prin contract. Conform Ministerului Educației, reducerea respectivă a fost condiţionată de schimbările demografice care au loc şi de neîndeplinirea planului de admitere pentru 2011. Pentru prima dată, în planul de admitere cu finanţare bugetară au fost incluse cinci noi specialităţi: Protecţia plantelor, Securitate ecologică, Ingineria sudării, Securitate informaţională, Ingineria şi tehnologia transportului feroviar, modificare dictată de necesitățile economiei naționale.
Medicina, dreptul și economia – cele mai scumpe, dar și cele mai solicitate facultăți
Cu toate că suma contractelor este foarte mare, cert este că cele mai scumpe facultăți sunt și cele mai solicitate. De ani buni, în topul preferințelor se mențin dreptul, medicina și economia. La aceste facultăți, taxele pentru studii de licență la zi ajung până la 20,3 mii lei. Cele mai mari taxe sunt la Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testimiţanu”. Chiar dacă cea mai scumpă facultate este Stomatologia - 20,3 mii lei pentru un an, numărul cererilor depuse depășește de opt ori numărul locurilor acordate conform planului de înmatriculare iar admiterea încă nu s-a încheiat. De menționat că în ultimii trei ani, taxa la această facultate a crescut cu 7 mii lei(!) Urmează facultatea de Farmacologie, unde valoarea contractului este de 18,2 mii lei, cea de Medicină Generală, cu 17,4 mii lei. Cea mai puțin căutată este facultatea de Sănătate Publică, unde numărul de cereri depuse încă nu a depășit planul. La Universitatea de Stat din Moldova, pentru un an de studii la Drept, trebuie să plăteşti 9 mii lei, iar la Economie, cu o mie de lei mai puțin. Pentru a obține licența la Academia de Studii Economice studenţii vor trebui să achite 7,5 mii lei pentru a studia la finanţe şi bănci, contabilitate, economie mondială şi relaţii economice internaţionale, drept. Cele mai mici taxe sunt la facultăţile de tehnică informaţională și asistenţă socială. Cât privește celelalte instituții de învățământ superior, la fel sunt preferate facultățile de economie și drept, iar taxele sunt pe măsură. Cele mai mici taxe sunt la Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă” - acestea constituie 3000-3500 lei anual.
Bugetarii, obligați să lucreze trei ani în folosul statului ?
În acest an, cele mai multe locuri cu finanţare bugetară au fost alocate la specialităţile: Medicină generală - 385 de locuri, Litere - 285, Limbi moderne - 215, Drept - 165, Pedagogia învăţământului primar - 150, Securitate civică şi ordinea publică - 125, Informatică - 115, Asistenţă socială - 105, Inginerie şi management -100, Tehnologia produselor alimentare - 90, Geografie - 90, Pedagogie preşcolară - 85, Teleradio-comunicaţii - 70 de locuri. Însă cei care vor studii din contul statului, trebuie să fie atenți la condițiile pe care le impune admiterea la buget. Astfel, Hotărârea de Guvern adoptată în anul 2001, prevede restituirea în bugetul de stat a cheltuielilor pentru instruirea tânărului, în cazul în care absolventul a refuzat să se angajeze conform repartizării sau s-a concediat înainte de expirarea termenului de trei ani. Dacă tinerii specialiști repartizați în sectorul public vor fi angajați de agenți economici privați, aceștia din urmă vor restitui integral instituţiei de învăţământ cheltuielile aferente formării lor în cazul când nu au fost achitate personal de către absolvent, se arată mai arată în Hotărâre. Cu toate că de mai bine de zece ani, studenții bugetari sunt obligați să lucreze trei ani în structurile în care vor fi repartizaţi de către stat, aceștia preferă să-și găsească singuri un angajator. Prin urmare, locurile de muncă vacante oferite de ministere şi autorităţile administraţiei publice locale nu sunt suplinite, iar din an în an avem tot mai mulți specialiști de care economia națională nu are nevoie.
Dosar
În țara noastră activează 34 instituţii de învăţământ superior, inclusiv 19 instituții de stat (dintre care 2 realizează numai studii de masterat) şi 15 private. La începutul anului trecut de studii, numărul de studenţi a totalizat 103,9 mii persoane, dintre care aproximativ 29 mii în bază de buget şi 74781 pe bază de contract (71,9 la sută).
Lasă un comentariu