O analiză a raportului guvernului RM asupra executării bugetului de stat în 2011 scoate la iveală mai multe neclarităţi şi încălcări pe care reprezentanţii statului le trec la capitolul „progrese”. Nejustificat, consideră experţii, care constată că încă avem probleme serioase la capitolul administrare fiscală şi vamală. Iar felul în care au fost gestionaţi banii din Fondul de rezervă ar trebui să dea de bănuit. Or, aceşti bani s-au cheltuit mai degrabă pentru deplasările oficialilor peste hotare în loc să fie alocaţi pentru înlăturarea cataclismelor naturale şi situaţiilor excepţionale.
„Din păcate, rapoartele pregătite de guvern și autoritățile locale din Moldova asupra executării bugetelor pe care le administrează, nu întotdeauna respectă principiile de transparență și nu sunt „prietenoase” față de cei care ar trebui să fie principali cititori ai acestor rapoarte – media și cetățenii”, se arată în studiul realizat de experţii Centrului analitic independent Expert-Grup.
Prohniţchi: Vedem că are loc un veritabil „război” dintre Fisc și contribuabili
Numărul controalelor întreprinse de Fisc a crescut constant în ultimii 3 ani: 49 mii controale în 2008, 63,2 mii în 2009, 66,9 mii în 2010 și 71,9 mii în 2011. Sumele suplimentare calculate pentru a fi virate în buget - taxe, impozite, majorări de întârziere și penalități – au crescut de la 216 milioane lei în 2008 la 517 milioane în 2011. Însă, s-a dovedit că strategia de combatere a evaziunii fiscale bazată pe controale nu este chiar atât de eficientă.
Dacă în 2008 un control fiscal în plus rezulta în 76,6 mii lei suplimentari calculați pentru a fi virați în bugetul de stat, atunci în 2009 acest indice a fost de 16,3 mii lei, în 2010 – 13,5 mii lei, iar în 2011, doar de 3,8 mii lei.
„Dacă ținem cont de costul controalelor, reieşind din timpul de muncă al inspectorilor fiscali, s-ar putea ca efectul economic net în general să fie negativ”, consideră Valeriu Prohniţchi. În acest context, expertul atenţionează asupra faptului că chiar dacă cota controalelor „rezultative”, adică care se finalizau cu depistarea încălcărilor, a crescut de la 50% în 2008 la 63% în 2009, 2010 și 2011, procentul efectiv al încasărilor a scăzut de la 37% din sumele calculate în 2008 la 31% în 2009, 29% în 2010 și 33% în 2011. „Astfel, vedem că are loc un veritabil „război” dintre SFS și contribuabili”, conchide Prohniţchi.
Și la capitolul administrare vamală experţii constată unele deficienţe, care contrazic progresele cu care se laudă reprezentanţii statului. Serviciul vamal a raportat despre progrese privind procedura de vămuire simplificată și procedura de vămuire la domiciliu, dar de acestea beneficiază numai 30 și, respectiv, 3 agenți economici „de încredere”. „Regulamentul privind procedura de vămuire la domiciliu a fost aprobată prin ordin intern al serviciului vamal, fără a trece expertiza în cadrul Grupului de Lucru al Comisiei de Stat pentru reglementarea activității de întreprinzător”, constată Prohniţchi.
Doar 0,33% din total declarații vamale sunt perfectate conform procedurilor simplificate de vămuir
Regulamentul intenționează să faciliteze comerțul, prin reducerea numărului de controale documentare și fizice, însă nu stipulează condițiile și criteriile clare pentru oferirea acestor facilități. La moment, doar 0,33% din total declarații vamale sunt perfectate conform procedurilor simplificate de vămuire (față de 2,1% prognozate anterior de serviciul vamal
„Nu este clar de ce o realizare în esență minoră ca impact asupra comerțului și încasărilor vamale trebuie să facă parte din raportul de executare a bugetului de stat”, consideră Prohniţchi, care constată că, de facto, se raportează despre micșorarea timpului de trecere a frontierei – de la 55 minute în medie în 2008 la 20 minute în 2012 – dar aceasta se referă la durata medie de trecere a mărfurilor peste frontiera vamală și nicidecum la vămuirea în interior a mărfurilor, procedură care este mult mai lungă și mai complicată. Anume de procedurile de vămuire a mărfurilor la punctele vamale interne și sunt legate cele mai multe plângeri din partea comunității de afaceri, inclusiv pe asemenea aspecte netransparent reglementate cum ar fi detașarea personalului vamal.
Deşi s-a raportat că pentru a asigura transparența în activitatea posturilor vamale a fost lansat sistemul de monitorizare video a traficului la punctele de trecere vamale, în esență, conform informațiilor disponibile, au fost instalate camere video numai la trei posturi (Leușeni, Tudora, Sculeni), iar aceste camere sunt utilizate strict pentru monitorizarea traficului rutier și nicidecum pentru a asigura transparența nemijlocit în zona de control vamal
„Nu este clar de ce asemenea îmbunătățiri în funcționarea serviciului vamal, reflectate de la un an la altul în rapoartele de executare a bugetului de stat, nu duc la scăderea numărului de documente necesare și a duratei operațiunilor de comerț extern”, se întreabă expertul.
Restanţele agenţilor economici la stat în 2011: 410 milioane lei
Conform situației de la 31 decembrie 2011, restanțele agenților economici față de bugetul de stat au constituit 410,3 milioane lei, în comparație cu 350 milioane lei în 2010, 360 în 2009, 326 în 2008. Restanțele față de bugetul public național sunt de 1,2 miliarde lei.
Astfel, experţii au ajuns la concluzia că reapariția restanțelor la buget și tendința de creștere a acestora, după amnistia fiscală realizată în 2007, arată că aceasta nu a avut nici un efect asupra înclinației contribuabililor de a a-și onora obligațiile față de buget.
Cheltuielile executate pe sărite
Deși bugetul pentru anul 2011 a fost aprobat în martie 2011 și revizuit la sfârșitul lunii noiembrie 2011, cheltuielile executate au fost cu 1.8% mai mici decât nivelul revizuit. O problemă sistemică este executarea parțială a planurilor de cheltuieli de către executorii de buget. Raportul identifică 10 instituții executoare de buget care au executat între 70% și 93% din cheltuieli.
Dacă inițial pentru anul 2011 au fost planificate investiții capitale de 1,126 miliarde lei, în bugetul precizat au fost incluse numai 736,2 milioane lei, iar volumul total al lucrărilor finanțate a fost de numai 663,8 milioane lei.
Ținând cont de faptul că deficitul cronic de investiții este o constrângere-cheie care împiedică creșterea economică, Ministerul Finanțelor ar trebui să informeze publicul despre cauzele tăierii alocațiilor pentru investiții capitale
Fondul de rezervă: 4 milioane pentru înlăturarea cataclismelor, 17 milioane pentru deplasări în străinătate şi recepţii
Câteva întrebări importante apar în legătură cu utilizarea resurselor din Fondul de Rezervă (FR) al Guvernului. Logica generală ar fi ca din FR să fie finanțate cheltuieli cu adevărat excepționale. Însă din FR ajung să fie finanțate activități cu caracter totalmente previzibil, care în mod normal trebuiau finanțate din bugetele autorităților responsabile de organizarea și derularea acestora. Un exemplu de asemenea acțiuni și sarcini „excepționale” finanțate din fondul de rezervă în 2011 ar fi organizarea recepțiilor cu ocazia aniversării a 20-a de la proclamarea independenței (175,9 mii lei).
În timp ce pentru înlăturarea consecințelor cataclismelor naturale şi situaţiilor excepționale, din FR au fost cheltuiți circa 4 milioane lei, o sumă derizorie în comparație cu amploarea pagubelor suferite de cetățeni. Totodată, această sumă este derizorie și în comparație cu cheltuielile pentru activități perfect previzibile care ar fi fost normal să fie finanțate din bugetele autorităților respective, nu din FR, de exemplu, pentru deplasări peste hotare, organizări de expoziții, recepții, etc. pentru care s-au cheltuit peste 17 milioane lei.
Din cele 51milioane lei cheltuiți în 2011 din Fondul de rezervă, 18 milioane au fost trecuți la capitolul confidențial
Experţii au constatat că doar o singură instituție – Serviciul de Protecție și Pază de Stat – a beneficiat de peste 31% din totalul alocațiilor din FR. Totodată, la solicitarea Ministerului Sănătății, pentru acoperirea cheltuielilor de tratament peste hotare din FR au fost cheltuiți 578,6 mii lei, fără a informa despre cine anume sunt beneficiarii tratamentului și cum a fost luată această decizie. De fapt, majoritatea deciziilor de guvern cu privire la alocarea banilor din FR sunt luate fără nici un fel de note informative și fără a respecta normele minimale de transparență decizională. Şi aceasta în condiţiile în care transparența este un element-cheie a ceea ce înseamnă bună guvernare.
Lasă un comentariu