Executivul moldav pare a fi foarte consecvent, cel puţin în ceea ce priveşte reglementarea parteneriatului public privat (PPP). În condiţiile în care o serie de obiective majore pentru economia ţării au fost propuse PPP-ului, printre care şi Aeroportul Internaţional Chişinău, se creează mai mult ca oricând necesitatea asigurării transparenţei, legalităţii şi publicităţii procesului de selectare şi implementare a proiectelor de acest gen. Astfel, Guvernul a adoptat la 4 iulie curent (prin HG nr. 476), Regulamentul privind procedurile standard şi condiţiile generale de selectare a partenerului privat (în continuare, Regulamentul), pentru a asigura respectarea bunelor practici la iniţierea, realizarea, monitorizarea şi încetarea proiectelor PPP.
Regulamentul se aplică proiectelor de PPP iniţiate de autorităţile publice centrale şi locale şi are drept scop asigurarea utilizării eficiente a patrimoniului public, prin aplicarea corectă a procedurilor de atribuire a contractelor de parteneriat public-privat. În consecinţă, pentru desfăşurarea procedurii de selectare a partenerului privat, partenerul public va crea o Comisie, care trebuie să includă cel puţin un specialist în economie, unul în jurisprudenţă, un reprezentant al Agenţiei Proprietăţii Publice şi un specialist în domeniul în care se iniţiază parteneriatul.
Comisia va îndeplini o serie de funcţii printre care: a defini criteriile de selectare a partenerului privat şi verifica respectarea lor; asigura desfăşurarea concursului public, desemna învingătorul şi informa în scris participanţii la concurs despre rezultate; transmite spre publicare în Monitorul Oficial al RM şi pe pagina web a Agenţiei Proprietăţii Publice informaţia despre rezultatele procedurii de selectare a partenerului privat; etc.
Potrivit pct. 20 al Regulamentului, un obiect poate fi propus parteneriatului public-privat numai în cazul în care acesta este inclus în lista aprobată de către Guvern sau autoritatea publică deliberativă a unităţii administrativ-teritoriale, precum şi a unităţii teritoriale autonome găgăuze. Potrivit Regulamentului stabilirea unui raport PPP este posibil doar după ce în baza bunurilor, lucrărilor şi serviciilor aprobate, partenerul public elaborează un studiu de fezabilitate (conform conţinutului-cadru din Anexa 1 la Regulament). Studiul trebuie să cuprindă o analiză care să permită definirea şi cuantificarea în termeni economici şi financiari a riscurilor de proiect, luând în considerare, totodată, şi variantele identificate de partajare a riscurilor între parteneri. Studiul de fezabilitate pentru proiectele de interes naţional, precum şi de interes local este înaintat de către partenerul public, spre avizare, Agenţiei Proprietăţii Publice.
În funcţie de complexitatea proiectului PPP, Regulamentul în cauză distinge trei metode de selectare a partenerului privat: (i) prin concurs public, (ii) concurs cu precalificare, sau (iii) cu aplicarea procedurii de dialog competitiv. Astfel, partenerul public va opta pentru concurs de selectare a partenerului privat cu precalificare în cazul în care proiectul este complex şi partenerul public doreşte stabilirea unor criterii de precalificare şi ulterior atribuirea contractului de PPP, iar pentru procedura de dialog competitiv - în cazul în care proiectul de PPP este considerat a fi de o complexitate deosebită şi aplicarea procedurii de concurs cu precalificare nu ar conduce la atribuirea contractului PPP (care poate avea forma unui contract de antrepriză, administrare fiduciară, concesiune, societate civilă, precum şi alte forme neinterzise de lege).
După nivelul de implicare a partenerului privat, Regulamentul deosebeşte următoarele modalităţi de realizare a contractelor de parteneriat public-privat (structura-cadru a contractului se găseşte în Anexa 2 la Regulament): (i) proiectare-construcţie-operare, prin care construcţia şi exploatarea obiectului parteneriatului public-privat sunt transferate partenerului privat pentru cel mult 50 de ani; (ii) construcţie-operare-reînnoire, prin care partenerul privat îşi asumă finanţarea construcţiei obiectului parteneriatului public-privat, precum şi toate costurile de întreţinere a acestuia pe o durată de cel mult 50 de ani; (iii) construcţie-operare-transfer, prin care partenerul privat îşi asumă construcţia, finanţarea, exploatarea şi întreţinerea unui bun public; (iv) construcţie-transfer-operare, prin care partenerul privat îşi asumă construcţia unui bun care se transmite în proprietate partenerului public imediat după finalizarea construcţiei, iar partenerul public, la rândul său, îl transmite în folosinţă partenerului privat; (v) locaţiune-dezvoltare-operare, prin care partenerul privat obţine în folosinţă temporară sau în posesiune şi folosinţă temporară un bun public, obligându-se să achite în rate preţul acestuia în decursul unei perioade care nu va depăşi 50 de ani; (vi) reabilitare-operare-transfer, prin care bunul public este transferat partenerului privat, care are obligaţia de a reabilita, opera şi întreţine bunul public pentru o perioadă care nu poate depăşi 50 de ani, ş.a. Copiile contractelor încheiate cu partenerii privaţi urmează a fi transmise Agenţiei Proprietăţii Publice pentru a fi înscrise în Registrul patrimoniului public, asigurându-se astfel evidenţa bunurilor proprietate publică, lucrărilor şi serviciilor în a căror bază s-au instituit PPP-uri.
Buna funcţionare a parteneriatului public privat presupune unele avantaje deloc neglijabile, printre care: (i) utilizarea punctelor forte ale fiecărui sector al economiei, (ii) reducerea riscurilor de dezvoltare, (iii) îmbunătăţirea serviciilor pentru comunitate şi a eficienţei costurilor, ş.a. În acest sens, eficienţa aplicativă a Regulamentului urmează a fi testată în cel mai scurt timp, fie în cazul concesionării Aeroportului Internaţional Chişinău, fie a Aeroportului Internaţional Bălţi sau altor bunuri propuse parteneriatului public privat.
Corina Vodă, Junior Associate,
GLADEI & PARTNERS
Lasă un comentariu