Compania petrolieră Bemol nu a achitat anul trecut taxe de import în sumă de 153 mil. lei iar pentru ultimii trei ani această sumă se ridică la 380 mil. lei. Scutirile de taxe, oferite companiei în baza unui acord secret, semnat pe timpul guvernării comuniste, a intrat în vizorul Curţii de Conturi care a examinat săptămâna trecută activitatea Vămii. În acelaşi timp, concurenţii Bemol de pe piaţa produselor petroliere susţin că scutirea de taxe îi pune în condiţii inegale pe ceilalţi competitori de pe piaţă.
Fiind audiat în cadrul şedinţei în cauză, Octavian Calmîc, vice-ministrul Economiei a recunoscut că acordul dintre guvern și Bemol Retail a fost într-adevăr încheiat și ratificat de parlament pe timpul guvernării comuniste. Cu toate acestea el n-a fost explicit în ce priveşte locul unde se află în prezent originalul misteriosului acord,menţionând doar că acesta nu e la ministerul economiei.
Cum a început „povestea”
În anul 1993, Guvernul condus de Andrei Sangheli, condus de intenţii „nobile”, şi-a propus să construiască un port fluvial la confluenţa râurilor Prut şi Dunăre , inclusiv un debarcader petrolier.
În scopul realizării concesiei de stat privind proiectarea, construcţia şi exploatarea pe malul stâng al Dunării, în preajma localităţii Giurgiuleşti, a terminalului petrolier de recepţionare, la 13 octombrie, 1994, printr-o hotărâre de guvern a fost instituită Societatea pe acţiuni moldo-elenă Terminal, cu formă mixtă de proprietate, în calitate de concesionar. Acordul de concesiune a fost aprobat de Parlament la 21 iulie 1995, iar la 12 decembrie, 1996, între Republica Moldova şi Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD), a fost încheiat acordul privind garanţia de stat a creditului de 25,5 mil. dolari, acordat societăţii pe acţiuni Terminal pentru construcţia terminalului. Totodată a fost stabilită cota-parte a Republicii Moldova de 51 la sută în capitalul social al Societăţii pe acţiuni menţionate. În calitate de fondator şi deţinător al acţiunilor societăţii, Republica Moldova era reprezentată de Asociaţia de Stat de Producţie pentru Combustibil, care a mai fost autorizată să verse în capitalul social al SA Terminal 216 750 lei.
Azpetrol preia portul Giurgiuleşti şi îşi asumă datoria Republicii Moldova faţă de BERD
Proiectul a rămas însă nerealizat, volumul construcţiilor fiind de circa 30%, deoarece din lipsa banilor, construcţia portului şi a terminalului a intrat în impas în 2003 pe timpul când şeful Guvernului era Vasile Tarlev iar ministrul economiei - Marian Lupu (în prezent speakerul Parlamentului). Guvernul Republicii Moldova a purces în căutare unui investitor străin pentru a rambursa împrumutul de la BERD şi business-manii greci, care urmau să îşi recupereze investiţia făcută până la acea vreme.
Compania petrolieră nu au achitat, estimativ, taxe de import în sumă de 1,22 miliarde lei
De achiziţia portului erau interesate mai multe companii străine, însă guvernul comunist a reuşit în 2004 să bată palma cu trei companii - Azpetrol, Azertrans şi Azpetrol Refinery –filiale ale unui gigant petrolier din Azerbaidjan, care au acceptat condiţiile impuse de executiv (rambursarea datoriei către BERD şi construcţia terminalului petrolier). Însă nici până astăzi nu se cunosc obligaţiile pe care şi le-a asumat statul faţă de investitorul străin. Originalul acestui acord, după cum se menţionează mai sus nu este de găsit, însă undeva este, potrivit vice-ministrului Calmâc. Este cert un lucru: Guvernul de atunci s-a angajat să scutească pe o perioadă de opt ani Azpetrol de taxele la importul produselor petroliere prin portul Giurgiuleşti, perioadă care expiră în 27 decembrie 2012. Totodată investitorul îşi asuma obligaţiunea de a-şi vinde carburanţii în benzinăriile pe care le-a construit (succesoarea Azpetrol, Bemol dispune în prezent de 53 de benzinării). Astfel, de la sfârşitul lui 2004 când a fost semnat acordul şi până în decembrie 2012 când expiră respectiva facilitate, Azpetrol şi succesoarea sa nu au achitat, estimativ, taxe de import în sumă de 1,22 miliarde lei.
Marian Lupu, pe atunci ministru al Economiei, declara că această facilitate a fost acordată pentru a compensa cheltuielile Azpetrol la stingerea datoriei Moldovei faţă de BERD: „Am calculat totul foarte minuţios, pentru a semna un contract cât se poate de echilibrat şi avantajos pentru ambele părţi”, afirma Lupu.
De asemenea, prin acordul semnat, Guvernul şi-a asumat sarcina să construiască de la zero tronsonul de cale ferată Cahul-Giurgiuleşti de 50 km, rezultând din iniţiativa Guvernului de a construi un port fluvial la confluenţa râurilor Prut şi Dunăre , inclusiv un debarcader petrolier , tronsonul urmând să asigure transportarea produselor petroliere importate prin acest port. În prezent, circulaţia trenurilor pe tronsonul de cale ferată Cahul-Giurgiuleşti, a fost stopată, din cauza unei surpări apărute sub terasament, iar Curtea de Conturi a depistat ulterior grave încălcări la construcţia acestuia.
Un fost angajat de la BERD, proprietarul portului
Acum şapte ani, Rafiq Aliyev, şeful Azpetrol a fost arestat de autorităţile din Azerbaidjan, Azpetrol Group BV şi Azpetrol Oil Services Group BV au fost expropriate, iar „proiectul Giurgiuleşti” se pomenise în impas. Easeur Holding BV cu sediul la Amsterdam (holding specializat în importul şi exportul produselor petroliere, dar care activează şi ca operator în mai multe porturi din lume) în frunte cu Thomas Moser a achiziţionat Azpetrol, Azertrans şi Azpetrol Rafinery, redenumindu-le în Bemol Retail, Danube Logistics şi Bemol Rafinary. De menţionat, că în perioada noiembrie 2003 Thomas Moser, în calitatea de prim-vicepreşedinte al Azpetrol, a negociat detaliile acordului cu Guvernul de la Chişinău şi l-a semnat în numele patronilor săi de la Azpetrol. Tot el, în perioada 2000-2003, în calitate de şef al reprezentanţei BERD în Azerbaidjan , a negociat la acea vreme nu doar cu autorităţile moldoveneşti dar şi cu BERD rambursarea datoriei de către ţara noastră.
După ce noul proprietar al portului a devenit Danube Logistics autorităţile au declarat că nu este nimic grav. „Investitorul general nu a fost schimbat, ci a fost schimbat doar proprietarul portului, iar angajamentele investiţionale ale părţilor nu au suferit modificări”, declara Valeriu Lazăr, ministrul Economiei.
Investiţii de aproape 60 milioane dolari în portul Giurgiuleşti
Potrivit Ministerului Economiei, volumul total al investiţiilor în Portul Giurgiuleşti, pe întreaga perioadă de activitate a acestuia, conform situaţiei din 1 aprilie 2012, a constituit circa 58,4 mil. dolari, dintre care, în trimestrul întâi al 2012 au fost investite cca. 3,1 mil. dolari.
Investitorul General, ÎCS "Danube Logistics" SRL, a investit 48,6 mil. dolari, finisând la începutul anului curent lucrările de construcţie şi de pregătire pentru deschiderea primei porţiuni a terminalului de mărfuri, iar Societatea Comercială "Trans Cargo Terminal" SRL (companie invitată de Danube Logistics să investească în terminalul cerialier), care a efectuat construcţia şi exploatarea terminalului cerealier - 7,3 mil. dolari.
Pe lângă toate astea Danube Logistics a atras în portul Giurgiuleşti o serie de companii mici toate cu sediul în Olanda pentru a face investiţii ÎCS "TRANS BULK LOGISTICS" SRL "DUNAV-TIR" SRL şi ÎCS "Happy House" SRL
În trimestrul I 2012, pe teritoriul terminalului petrolier al Portului Internaţional, au fost importate 13,2 mii tone de producţie petrolieră sau cu 4,6 % mai mult decât nivelul trimestrului I 2011, iar pe teritoriul vamal al Republicii Moldova au fost livrate 11,6 mii tone. La finele perioadei de raportare încă cca. 3,1 mii tone de produse petroliere erau depozitate.
Circa 80% din produselor petroliere importate prin portul Giurgiuleşti au fost realizate la staţiile de alimentare cu combustibil ale Bemol Retail.
Cealaltă parte a fost destinată pentru Petrom-Moldova şi Rompetrol Moldova deoarece investitorul general oferă serviciile terminalului şi pentru alţi agenţi economici, importatori de produse petroliere.
OPINII
Valentin Bodişteanu, preşedintele Uniunii importatorilor de produse petroliere „Importcompetrol”
Compania petrolieră este eliberată de taxe şi accize pentru a achita datoria Republicii Moldova către BERD. „Aceasta poate fixa preţuri mai mari sau mai mici decât alţi petrolişti, dar nu în defavoarea statului. Totodată ea activează în condiţii preferenţiale de piaţă faţă de alte companii petroliere, deoarece este scutită de TVA şi accize şi face dumping. Bemol îşi poate permite să joace cu preţurile pentru că există diferenţa dintre costul produselor petroliere la vamă şi preţul de panou”, a menţionat.
Feiruz Isaev, preşedintele Lukoil pentru Republica Moldova şi Ucraina: Scutirea de taxe, anticoncurenţială şi în dauna jucătorilor din piaţă
Nu este normal pentru un stat când o companie petrolieră este scutită de plata impozitelor. Legea trebuie să fie aceiaşi pentru toţi, nu trebuie să existe o companie favorizată. Este anticoncurenţial, în plus statul nu primeşte la buget sume importante din taxele şi accizele pe care trebuie să le plătească Bemol. Compania petrolieră face foarte mari reduceri la comercializarea produselor petroliere, prin tot felul de carduri şi promoţii.
Lasă un comentariu