Un nou proiect de lege ce prevede introducerea impozitului agricol a fost iniţiat de Ministerul Agriculturii. Acesta urmează să substituie alte şase impozite şi taxe pentru agricultori prevăzute de legislaţia în vigoare, iar autorii sunt siguri că el va fi susţinut de Parlament. La data de 15 august , chiar dacă proiectul încă nu era adoptat, documentele contabile necesare calculului impozitului unic în agricultură erau deja prezente pe site-ul (www.contabilsef.md), cel mai des accesat de contabili. Ministerul Finanţelor a iniţiat şi el un proiect de lege unde indică în ce compartiment al Codului Fiscal va fi plasat impozitul unic agricol.
În primăvara acestui an, Prim-vicepreședintele Parlamentului, Vlad Plahotniuc a anunțat într-o scrisoare către cetățeni că PDM lucrează la un proiect de lege privind introducerea unui impozit unic în agricultură, care ar urma să aducă beneficii reale în acest domeniu. Aceleaşi sugestii au fost înaintate cu ani în urmă şi de către agricultori. Guvernul a apreciat ca fiind benefică o astfel de inițiativă şi a decis să dezbată propunerea de introducere a taxei unice în agricultură.
Inspirat de la vecini
Proiectul legii privind impozitul agricol a fost inspirat din practica internaţională. Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare (MAIA) a analizat practica Rusiei si a Ucrainei. În ambele ţări se aplică două regimuri fiscale: regimul general de impozitare şi regimul special.
Regimul general de impozitare a activităţilor din sectorul agrar se aplică în toate ţările. Acesta presupune impozitarea agriculturii cu impozitele şi taxele, cu care se impozitează şi celelalte activităţi de antreprenoriat. Regimul special presupune stabilirea unui impozit unic pentru activităţile de antreprenoriat din agricultură, care substituie câteva impozite si taxe aplicabile pentru alte ramuri ale economiei naţionale ale acestei ţări.
Ministerul Agriculturii, vizavi de aplicarea unui impozit unic in agricultură a considerat oportună obligativitatea acestui impozit, chiar dacă, în statele în care acesta deja funcţionează el este benevol. „Dat fiind faptul că, în Republica Moldova riscul ratării încasărilor din agricultură la buget nu poate fi exclus, iar substituirea încasărilor la buget rezultate din activităţile de întreprinzător în agricultură cu încasări din alte activităţi, practic este imposibilă, introducerea unui impozit unic nu poate fi opţional ci doar obligator.”, explică autorii proiectului.
Povara fiscală va fi diminuată
Impactul pozitiv al impozitului agricol este justificat de MAIA prin simplificarea impozitării în agricultură, diminuarea poverii fiscale, precum şi impunerea tuturor persoanelor fizice şi juridice implicate în activităţile de întreprinzător în agricultură.
Încasările din impozitul agricol urmează să le substituie pe cele din impozitul funciar, impozitul pe bunurile imobiliare, impozitul pe venit, taxa pentru apă şi taxele locale. Agricultorii vor continua să achite taxa pe valoarea adăugată, contribuţiile privind asigurările sociale şi prima de asigurare obligatorie de asistenţă medicală.
"Este vorba de cele şase impozite, care le plătesc agricultorii, fiind administrate separat, şi urmează să unificăm această procedură şi, în rezultat, agricultorul va avea o plată unică clară pentru toată lumea", a declarat premierul Vlad Filat în cadrul unei şedinţe a Guvernului.
Solicitat de Vocea Basarabiei, expertul economic Viorel Chivriga, a fost de părere că introducerea impozitului unic în agricultură va avea un impact pozitiv, deoarece majoritatea agricultorilor sunt în imposibilitatea de a merge pe la câteva instanțe să-l achite. Totuși, impactul final va depinde în mare parte de cota impozitului, susține expertul.
În proiectul de lege iniţial, prezentat de MAIA în cadrul unei conferinţe de presă, cotele de impozitare prevăzute diferă în funcţie de tipul produselor, astfel pentru plantaţiile multianuale intrate pe rod este prevăzută cota de patru lei pentru un grad bonitate/hectar, pentru plantaţiile de sfeclă de zahăr şi floarea soarelui- 3,5 lei pentru un grad/hectar, iar pentru alte plantaţii - de 3 lei pentru un grad/hectar.
La acest capitol, agricultorii şi Ministerul Finanţelor au păreri diferite. Federaţia Naţională a Fermierilor propune ca impozitul unic să fie de 1,8 lei pentru un grad hectar, ceea ce ar însemna 108 lei pe an pentru un hectar. Uniunea Producătorilor Agricoli UniAgroProtect propune ca acest impozit unic să nu depăşească trei lei pentru un grad hectar, echivalentul a 180 de lei pe an pentru un hectar. La rândul său Ministerul Finanţelor a propus ca impozitul să constituie până la şase lei pentru un grad hectar, ceea ce ar însemna 380 de lei pe an pentru un hectar.
Producătorii agricoli, care îşi prelucrează producţia proprie nu vor deveni subiecţi ai impozitului
Subiecţi ai impunerii cu impozitul agricol ar putea deveni persoanele juridice si fizice, indiferent de tipul de proprietate şi forma de organizare juridică, care desfaşoară activitate de antreprenoriat în scopul obţinerii producţiei de fabricaţie proprie din fitotehnie, horticultură şi zootehnie în forma naturală, masă vie şi sacrificată, cota venitului cărora din activitatea de comercializare a acestora este mai mare de 90 %. În aceste condiţii, producătorii agricoli, care prelucrează o cotă mai mare de 10 % din producţia proprie nu dispun de posibilitatea de a se numi subiecţi ai acestui impozit, fiind obligaţi să achite şase taxe şi impozite substituite prin impozitul unic în agricultură.
În Ucraina au dreptul de a fi plătitoare ale impozitului fix în agricultură întreprinderile agricole în care cota producerii producţiei agricole pentru anul fiscal precedent constituie cel puţin 75 la sută.
În Federaţia Rusă plătitori ai impozitului unic in agricultură sunt persoanele fizice şi juridice, care desfăşoară activitate de antreprenoriat şi care produc şi prelucrează producţie agricolă de fabricaţie proprie a căror venituri în valoare de cel puţin 70 la sută din veniturile obţinute sunt venituri din realizarea producţiei agricole şi producţiei agricole procesate de fabricaţie proprie.
Înlesniri şi scutiri
Autorităţile administraţiei publice locale sunt în drept să acorde persoanelor juridice sau fizice scutiri sau amânări la plata impozitului pe anul fiscal respectiv în caz de calamităţi naturale sau incendii, în urma cărora terenurile, semănăturile şi plantaţiile multianuale au fost distruse sau au fost deteriorate considerabil. De asemenea, de scutiri şi amânări pot beneficia şi cei care suferă de o boală îndelungată sau familia proprietarului de terenuri în caz că acesta a decedat. Pentru obţinerea acestora este necesară prezentarea certificatelor respective.
Înlesniri la plata impozitului au şi organizaţiile religioase pe terenurile cărora sunt amplasate bunurile imobiliare destinate ritualurilor de cult, organizaţiile ştiinţifice şi instituţiile de cercetări ştiinţifice cu profil agricol şi silvic care folosesc pământuri în scopuri ştiinţifice şi instructive. Vor fi înlesnite terenurile ocupate de plantaţii multianuale până la intrarea în rod.
Conform informaţiilor prezentate pe site-ul www.contabilsef.md, autorităţile locale vor fi obligate să prezinte o dare de seamă privind sumele calculate ale impozitului unic in agricultură anual, până la data de 1 iulie a anului fiscal în curs, unde va fi indicat numărul contribuabililor, suprafaţa terenurilor agricole, suma impozitului calculat şi suma înlesnirilor. Impozitul va fi achitat în două tranşe până la finele lunii septembrie şi decembrie. Este de menţionat că formularele contabile au fost prezentate pe site înainte ca legea să fie aprobată.
DOSAR:
Suprafaţa terenurilor cu destinaţie agricolă constituie 2 mil. 533,8 mii ha sau 74,9% din suprafaţa ţării. Terenurile arabile alcătuiesc 1 mil. 842,6 mii ha (54,5%), plantaţiile multianuale – 300,8 mii ha (8,9%) dintre care: livezi – 137,5 mii ha (4,1%), vii – 152,8 mii ha (4,5%), păşuni – 379,7 mii ha (11,2%), fâneţe – 2,4 mii ha (0,1%), pârloaga – 8,3 mii ha (0,2%).
Starea actuală a fertilităţii efective a solurilor este nesatisfăcătoare, iar pe cca 10% din terenurile agricole – critică.
Opinia expertului
Eduard Robu: Această lege îi va dezavantaja mult pe cei care fac agricultură de subzistenţă şi de auto-consum
Ideea introducerii impozitului unic în agricultură este binevenită în contextul simplificării administrării fiscale atât pentru organele fiscale, cât şi pentru agricultori. Disensiuni vor apărea doar la capitolul „mărimea cotei de impozitare” şi posibil, în cazul diferenţierii acestei cote la culturile cerealiere şi cele tehnice. Cred că la moment este prematură această diferenţiere, or puţin probabil că organele de stat au capacitatea de a monitoriza toate terenurile agricole, pentru a stabili suprafaţa diferitor culturi anuale şi de a calcula mărimea impozitelor, mai ales în cadrul gospodăriilor mici.
Referitor la faptul, care agenţi economici pot deveni subiecţi ai impozitării cu impozit unic, în funcţie de cota de procesare în total venituri, este un subiect mai complex, care trebuie analizat fundamental. Prevederea ca 90 la sută din cifra de afaceri să revină producerii şi comercializării produselor agricole este o prevedere temporară şi cred că peste un timp oarecare se va reveni la ea. Teoretic, în condiţiile RM, unde agricultura este supusă unui regim fiscal mai facil şi simplificat, producerea şi procesarea trebuie separate, pentru a nu crea distorsiuni fiscale. Perioada în care se va face acest lucru este greu de prognozat, atât timp cât nu avem o predictibilitate şi o continuitate a politicilor fiscale măcar pe o perioadă medie de timp.
Introducerea impozitului unic în agricultură, pe lângă simplificarea administrării fiscale are şi funcţia de majorare a încasărilor bugetare. După părerea mea, o creştere a acestor încasări va fi, însă nu pot aprecia creşterea valorică, deoarece cifrele prezentate de Ministerul Finanţelor sunt selective şi nu permit o analiză completă.
Obligativitatea impozitului unic este necesară pentru a crea condiţii egale de activitate în agricultură. Sigur, vor fi mulţi agricultori, care se vor împotrivi acestei legi şi mă refer în primul rând la cei, care până nu demult în general nu erau subiecţi ai impozitării.
Evident, această lege îi va dezavantaja mult pe cei care fac agricultură de subzistenţă şi de auto-consum. Însă analizând această latură riscăm să alunecăm într-o discuţie despre esenţa politicilor sociale în zona rurală, care este o temă mult mai complexă şi care trebuie abordată complet sub altă optică.
Lasă un comentariu